tag:blogger.com,1999:blog-5536203248484129289.post3617104483875924693..comments2023-09-09T02:09:44.306-07:00Comments on madimih – o mamica atasata: PRIMA ZImadihttp://www.blogger.com/profile/14169005643529634493noreply@blogger.comBlogger7125tag:blogger.com,1999:blog-5536203248484129289.post-24277885228263567242016-06-10T01:33:40.721-07:002016-06-10T01:33:40.721-07:00Retrospectiv, dupa 2 copii si 2 acomodari la copii...Retrospectiv, dupa 2 copii si 2 acomodari la copii...E tare greu! Dar se face mai usor, cu timpul. Si nu, eu nu cred ca puiul de om trebuie lasat acolo in orice conditii, ca s4e invata el, ca nu-l mananca nimeni si ca prea era legat de fusta mamei. Si am doi baieti :) <br />Cred ca fiecare copil (si mama!) are ritmul si limitele lui. Si cred ca e important sa le respectam, atata vreme cat avem asteptari de la copiii nostri. Dar gresesc si eu, din graba, din nerabdare, din X cauze...Irinahttp://blogulirinei.ronoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5536203248484129289.post-12590045338883477542011-11-26T23:46:23.981-08:002011-11-26T23:46:23.981-08:00Mai intra in ecuatie si temperamentul copilului, c...Mai intra in ecuatie si temperamentul copilului, cat e el de sociabil, de independent, de sigur pe sine.<br />Nici eu n-as pleca fara sa-i spun. Nu e deloc plăcut sa simti că te-ai pierdut de mama, sau, mai rau, ca mama a dispărut.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5536203248484129289.post-53484260670029914832011-09-14T06:32:17.746-07:002011-09-14T06:32:17.746-07:00ralu, sa-ti povestesc ceva; uneori, cand e vremea ...ralu, sa-ti povestesc ceva; uneori, cand e vremea mai neprietenoasa, un grup de parinti organizeaza o ieseala la un loc de joaca inchis, deasupra caruia troneaza la loc de binemeritata cinste :) o cafenea pt parinti. si, noi, parintii, ne intindem la frappeuri ooore-n sir, copiii, fericiti si far` de parinti, isi vad de carioci, bilute si alte distractii in locul acela de joaca. si iti asigur ca, desi toti sunt mici (2-5 ani) absolut niciun copil nu plange dupa prezenta parintelui, de fapt ei nu plang deloc, n-au plans niciodata acolo, decat daca-s grav loviti. ti-o zic in perfecta cunostinta de cauza - in cafeneaua parintilor e un ditamai monitorul pe perete care ne permite sa observam tot ce se intampla 'sub noi'. <br />si pe cuvant ca nici macar unul dintre parinti nu s-a gandit sa-si anunte apriori si in mod oficial copilul "fata mea draga, azi mergem in locul x, tu te vei juca cu cativa copii, atentie, FARA noi, parintii. insa fii fara grija, vom sta la o aruncatura de bat, in cafeneaua de deasupra". n-a avut sens, toata lumea a venit acolo sa se distreze- parintii si ei sincer nerabdatori de destindere, copiii au adunat din zbor toate datele; "aha, se pare ca din cand in cand aici stam noi, copiii, si ne distram, la un moment dat vin parintii si ridica 'marfa' .. dupa care o pornim casile noastre."<br />si n-au plans nici prima oara, nici dupa ce s-au succedat luni intregi intre astfel de intalniri.<br /><br />a fi cinstit cu copilul tau nu este totuna cu a-l burdusi cu 'stiri senzational de adevarate' care-i pot produce diverse anxietati.<br />cred ca uneori ne cam grabim cu raspunsurile. si ca, tot uneori, din zelul de a fi onesti (si cat mai echitabili) cu ei 'reusim' sa o dam in cealalta parte; il indesam cu mai multe informatii decat are el de fapt nevoie si-i creem tablouri false (-adevarate pt noi, straine pt ei), asteptari, iluzii sau angoase, care altfel POATE ca nici nu si-ar fi avut locul. cu mersul la gradi cred ca-s acolo strecurate cateva erori in 'sistemul' nostru, al parintilor, al educatorilor si al infirmierilor. cred ca arboram o mina cum ca se intampla ceva extraordinar de oficial, ceva grav, ne despartim, se-ntoarce lumea cu susu-n jos, vrem sa facem orice sa anticipam si sa anihilam din radacina eventuale plansete, impotriviri. (->plansete si impotriviri care poate nici n-ar fi existat daca invatam sa abordam lucrurile impartiali si dintr-o perspectiva cat de neviciata).<br />mai cred ca se-ntampla sa venim in intampinarea copilului cu prejudecatile noastre (despre gradinita) si ei o simt, ii tensioneaza. <br />eu as fi vrut chiar sa sa nu am niciun fel de angoase pe tema asta, pt ca fata mea are dreptul la propriile experiente, neinfluentate de nimic. nici macar de mine sau de gandurile mele nespuse.<br /><br />deci a nu se-ntelege ca vreau sa fac pe mama perfecta, eu am fost aia care nu s-a putut desprinde de la geamul clasei ei 2 zile-n sir si care a lacrimat ori de cate ori am simtit (si vazut) ca ii este greu, ca intra intr-un conflict, sau ca se simte neinteleasa si neindreptatita. (partea buna este ca am mai slabit vreo 2 kile, asa, cu inceputul asta tembel de gradinita :) )Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5536203248484129289.post-77223573888863908202011-09-13T04:12:40.500-07:002011-09-13T04:12:40.500-07:00Madi, va urez acomodare usoara, si tie si lui.
Un...Madi, va urez acomodare usoara, si tie si lui. <br />Un singur lucru as comenta, ca nu ma pot abtine :P. N-as pleca de langa copilu' meu fara sa ma vada sau spunandu-i altceva decat adevarul, pentru nimic in lume. Pana la urma tu esti persoana lui de referinta, ce spui tu e sfant pentru el. Si daca tu-i spui ca iesi putin, el se va astepta sa te intorci, pana la un moment dat (cand probabil nu mai stie ce sa creada). Stiu ca-i greu, pot doar sa-mi inchipui cum. Eu as insista mult pe povestit, pe explicat, pe asigurat de o mie de ori ca te intorci. Dar n-as iesi pe furis, as iesi atunci cand ar sti ca ies si ma intorc. <br />O imbratisare mare pentru voi.Ralu'https://www.blogger.com/profile/08693642087303196780noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5536203248484129289.post-55244606197721265422011-09-12T21:19:16.490-07:002011-09-12T21:19:16.490-07:00Bafta multa la gradinita!
Cand am dus-o prima data...Bafta multa la gradinita!<br />Cand am dus-o prima data la gradi si eu stateam cu micuta mea un pic cu ea, dar nu imi luam ramas bun sa nu o senisibilizez si mai mult si plecam cand nu ma vedea. daca ma vedea plecand atunci era jalea, dar asa daca nu ma vedea se comporta ca si cand nici nu as fi fost.<br />Va tinem pumnii sa fie bine!Loredanahttps://www.blogger.com/profile/10472378687400718250noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5536203248484129289.post-71792516612432588732011-09-12T06:25:28.048-07:002011-09-12T06:25:28.048-07:00*SI chestii faine, pardon (deh, simteam nevoia sa ...*SI chestii faine, pardon (deh, simteam nevoia sa rectific :) )Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5536203248484129289.post-29855898318238386152011-09-12T05:58:03.927-07:002011-09-12T05:58:03.927-07:00tare am impresia ca pt noi, parintii, prima zi la ...tare am impresia ca pt noi, parintii, prima zi la gradi e un 'big deal' mai mare decat pt copiii nostri (cand am vazut-o ca intra atat de infipta ca un catar pe usa clasei, mie mi s-au impaienjenit ochii de lacrimi, ea doar avea chef de joaca) ; motiv pt care mi-am zis ca nu e cazul sa marchez momentul cat sa n-o emotionez aiurea si pe ea. de aici am decis ca nu e important sa o anunt ca voi mai disparea din peisaj (din cand in cand)- oricum aveam de gand sa ma tot invart pe acolo, dar nici sa-mi iau 'la revedere' - oricum eram turnul ei de control; mai mult cu un picior in curtea gradinitei si mai putin cu celalalt plimbandu-i fratele pe aleile din apropiere.<br />ma-ntreb, oare, cat nu e influentata panica lor de a noastra?<br /><br />hang in there, mamico, stai putin sa vezi ce chestii faine o sa ne povestesti de la gradi peste inca putin timp<br /><br /><br />ps. o mama mi-a 'soptit' ca a fost sfatuita de catre o educatoare sa-si tina copilul acasa in primele 2 saptamani, mai exact pana se mai linistesc plansetele si.. panicile in generalAnonymousnoreply@blogger.com