SFÂNTA ELISABETA

În ianuarie 2015, David mi-a spus categoric ca vrea o surioară pe care să o cheme Eliza. Îmi tot cerea el de câțiva ani o surioară, dar niciodată nu avusese pretenții de nume. 

Atunci mi s-a aprins un beculeț: poate că fetița mult așteptată nu venea pentru că nu avea un nume. O scurtă căutare pe net mi-a adus în față Acatistul Sfintei Cuvioase Elisabeta. Nu-mi poate face rău să mă rog pentru un copilaș unei anumite sfinte, mi-am zis. Așa că am citit de câteva ori acatistul, cu promisiunea că, dacă voi avea o fetiță, o voi numi Elisabeta.

Bine, între timp mai urmăream și calendarul chinezesc de sarcină, să văd în ce lună aș fi conceput o fetiță. Prima era februarie care a trecut cum a venit. Următoarea era iunie, până când mi se părea o veșnicie. M-am luat cu altele: examene, licență, titularizare etc. Am uitat de promisiune. Am uitat și să mă rog pentru copilaș. 

Dar Sfânta nu m-a uitat. În iulie, când am făcut testul de sarcină, am știut că îmi trimisese fetița dorită. Fusese concepută în luna iunie, în toiul haosului cu examenele, licența, titularizarea. Mi-a fost confirmată convingerea de ecograf abia în noiembrie, dar eu am știut de atunci că dorința mea și a lui David fusese împlinită.

Știu, unii dintre voi nu cred în sfinți. Eu am ajuns să cred și știu că Eliza mea, deși fizic a fost concepută în luna iunie 2015, spiritual a luat ființă la începutul anului, când David a verbalizat o dorință puternică iar eu am întărit-o prin rugăciuni.

Și a mai fost ceva care mi-a confirmat credința că sfinții sunt alături de noi și, uneori, ne ghidează în viață:

Am vrut să fac botezul inițial pe 10 aprilie. Nu s-a putut. Era prea devreme, încă nu se împliniseră 40 zile de la naștere, nu mă simțeam în stare să organizez evenimentul. Apoi pe 16. Totul părea ok, dar am aflat că nu poate părintele, nici una dintre nașe și aș fi vrut mult să fim în formulă completă. Următoarea dată pentru care nimeni nu a avut nici o obiecție a fost 23 aprilie. Apoi, uitându-mă în calendarul ortodox, am aflat de ce ne-am putut aduna toți doar la această dată: azi, pe 24 aprilie, este ziua Sfintei Cuvioase Elisabeta. 

Am botezat-o pe Eliza ieri, iar azi, de ziua numelui ei, facem băița. Sfânta a vrut să sărbătorească împreună cu noi, iar lucrurile s-au aranjat în așa fel încât să se întâmple asta.

Mulțumesc tuturor celor care ne-au fost alături ieri, în persoană sau doar cu gândul și la mulți ani tuturor celor care poartă acest nume minunat.