luni, 17 septembrie 2012

ALTĂ PRIMĂ ZI

S-a trezit în ritm de Andantino. Mi-a zâmbit şi s-a lăsat îmbrăcat fără probleme. L-am spalat, a mâncat, apoi, cu ghiozdănelul cu ben 10 în spate (el nu-l cunoaşte încă pe Ben10, ghiozdanul l-a primit de la o mătuşă dragă, dar toti băieţii mai mărişori au fost entuziasmaţi de el, unul chiar m-a întrebat, cu sclipiri în ochi, de unde l-am luat, că vrea şi el unul) am pornit spre prietenii noştri Luca şi Sara, împreună cu care am mers la grădiniţă.

Iniţial nu a vrut să intre în clasă, apoi n-a mai vrut să iasă. S-a ţinut scai de mine, n-a vrut să intre în sala de mese pentru micul dejun. Am participat şi eu la întâlnirea de dimineaţă unde David s-a plictisit grozav. Nu-i plac activităţile statice şi organizate. N-a vrut să se prezinte, mi-a spus la ureche să le comunic eu colegilor că el a lăsat limba acasă la bica şi că nu vorbeşte.

A fost o mare uşurare pentru el când doamna educatoare a împărţit copiii pe centre iar pe cei mici (dintre care face şi el parte) i-a lăsat să se joace liber, cu ce au vrut ei. David s-a fixat pe nişte bile din plastic şi pe nişte maşinuţe şi a pornit la joacă, împreună cu Sara şi încă o fetiţă. Atunci l-am întrebat dacă vrea să rămână să se joace iar eu să plec la cumpărături. A zis că da, dar să mă întorc.

 Şi am plecat. Cu inima plină şi mulţumită că primisem acordul lui (spre deosebire de anul trecut, când l-am lăsat plângând). M-am întors când copiii erau la masă. David stătea cu spatele la uşă şi nu m-a văzut. Mânca liniştit brânză cu smântănă şi mămăligă. L-au nimerit: asta e mâncarea lui preferată. Când a terminat, a venit la mine şi mi-a comunicat că a mâncat şi că i-a fost dor de mine.

Ne-am drăgălit, apoi l-am întrebat dacă vrea să doarmă cu copiii. Evident, a spus că nu. În timpul verii David a scos aproape total din program somnul de prânz. Mă îndoiesc că va reveni la el doar de dragul grădiniţei. Cel mult, o voi ruga pe educatoare să-l lase să stea în clasă să se joace dacă nu reuşesc mereu să vin să-l iau la ora 13.

Şi asta a fost totul. Vă doresc un început de şcoală/grădiniţă cel puţin la fel de liniştit ca al nostru.




Un comentariu: