'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


joi, 31 octombrie 2013

5 ANI ȘI O PETRECERE LA WOWIE

Îl îmbrăcam dimineață, să mergem la grădi. I-am dat o cămașă, deh, e ziua lui, să fie mai elegant. Și-mi spune:
- Mami, de ziua mea vreau să-mi cumperi o cravată! (El, care până acum nu suporta să fie încheiat la ultimul nasture de la cămașă iar de cravată nici nu voia să audă).
Ce era să fac?
Am fost în oraș și i-am cumparăt o cravată. Albastră, cu inimioare roșii și galbene și cerculețe albe. El a ales-o.
Anul acesta am rupt tradiția și nu am organizat nimic acasă. Am petrecut, însă, grozav la Wowie Kids, locul de joacă recent deschis în Cîmpulung, pe care vi-l recomand atât pentru joacă și petreceri, cât și pentru atelierele și cursurile de dezvoltare personală organizate acolo.
La mulți ani, puiul meu scump. Te asigur încă o dată că te voi iubi întreaga mea viață cel puțin la fel de mult cât te iubesc acum și că voi face mereu tot ce-mi stă în puteri să te înțeleg și să fiu aproape de tine prin toate vârstele prin care vei trece.
 


 






 
 

vineri, 25 octombrie 2013

ȘI CÂȘTIGĂTOAREA ESTE....

Nu știu ce a pățit blogspotul ieri, dar nu m-a lăsat deloc să postez, așa că am întârziat o zi cu anunțarea câștigătoarei concursului.

au fost în total 12 participante:

1.Ioana Serban
2.Gratiela
3.Gianina
4.Gaby
5.Bely
6.Lidia
7.Ioana
8.Alina
9.Andrada
10.Copilariefericita
11.Adina
12.Iustina 


Random a ales, iar câștigătoarea e: 

Alina, felicitări. Stabilim pe mail cum intri în posesia cărții.

Pentru că am fost foarte încântată să organizez acest concurs și pentru că am primit comentarii de la persoane dragi cu care rar mai iau legătura în viața reală, am o propunere pentru voi:

Pun la dispoziția voastră exemplarul meu din cartea domnului Mencinicopschi. Dacă vă interesează să o răsfoiți, spuneți-mi și o trimit în circuit prin țară (sau, de ce nu, în străinătate). Aștept mail de la voi pe adresa madi_clopotel@yahoo.com și stabilim detaliile după ce am lista completă.
Bineînțeles că se pot înscrie pe listă și persoane care nu au participat la concurs.

Vă mulțumesc mult pentru comentariile voastre. 


miercuri, 16 octombrie 2013

ALIMENTAȚIE ALTFEL …ȘI UN CONCURS





„Copilul trebuie să mănânce ce-i pui în farfurie, nu ce vrea el”, „nu trebuie să-l întrebi mereu ce vrea, alege tu pentru el”. Ați auzit și voi  îndemnurile astea referitoare la stilul de a mânca al copiilor voștri? Eu le-am auzit. Uneori ca simplă sugestie, alteori ca dezaprobare vădită a felului în care-l hrănesc pe David. Nu că ar fi treaba altora să judece felul în care mănâncă David atâta timp cât e sănătos și îi ofer alimente sănătoase.
Recunosc, sunt copii care mănâncă ce li se pune în față. Nu fac mofturi sau, dacă fac, se resemnează și îmbucă mâncarea care nu-i atrage ori de dragul adulților din jur ori de teama amenințărilor lor.
David, însă nu e un astfel de copil. Poate pentru că-i scorpion iar scorpionii au o personalitate care cu greu poate fi călcată în picioare. Sau poate pentru că eu, în încăpățânarea mea de a fi “altfel” mi-am dorit încă de la început să fie capabil să aleagă ce-și dorește, ce e bun pentru el, chiar cu riscul de a-l deruta la vârste mici, când se spune că copiii sunt confuzi când trebuie să aleagă.
În privința alimentației, David mi-a dat peste cap orice planuri, orice liste de alimente permise sau nu, a refuzat constant pireuri de legume, cereale, a preferat să înceapă cu fructe (și e extrem de amuzant să vezi cum un copil de 7-8 luni se mozolește cu vișine sau piersici). Izbindu-mă de refuzul lui constant de a gusta multe dintre alimentele pe care voiam să i le introduc în alimentație, într-un final, am renunțat la liste și l-am lăsat să aleagă. A fost o autodiversificare impusă de David. Eu îi puneam la dispoziție alimentele, el le alegea pe cele care-i surâdea. Sau nu alegea nimic și prefera laptele matern.
Din partea mea n-a fost chiar o atitudine de Gică-contra. Citisem și aveam încredere că organismul lăsat să se hrănească  după propriile nevoi știe să-și regleze cererea de hrană și nu va consuma altceva decât are nevoie, recunoscând în alimentele care-i sunt oferite substanțele care îi trebuie. Așa că David a mâncat în funcție de ce a cerut, spre dezaprobarea multora, eu întrebându-l în mod constant, încă de la început, ce își dorește să mănânce, chiar deschizându-i frigiderul și cerându-i să aleagă ce aliment îl atrage.
Mie mi-a fost mai comod așa. Detestam (și încă detest) să gătesc ce credeam eu că ar trebui să mănânce și să ajung să arunc mâncarea la cățel (nu că s-ar fi supărat cățelul) pentru că David refuza să pună gura pe ea. Am preferat să pun pe masă ceea ce alegea el, și să mă bucur că mănâncă cu poftă ceea ce și-a ales. David a fost perfect capabil încă de când era mic să spună când îi e foame și, deși nu a fost și nu e un mâncăcios, atunci când îi e foame, nu-și face nici un scrupul în a se servi, indiferent unde ne aflam. Cu ceva timp în urmă, unii dintre prietenii noștri prinseseră deja ideea că, dacă David dispărea subit din camera în care ne aflam când mergeam în vizită la ei, îl găseam cu siguranță examinând conținutul frigiderului lor, ca să vadă ce poate mânca. Era extrem de amuzant să vezi un pitic de 2 ani cum deschide ditamai ușa de frigider și caută curios de mâncare.
Acesta a fost stilul nostru, de care eu am fost și sunt mulțumită. L-am lăsat să aleagă. E drept, mi-ar fi plăcut să mănânce mai multe legume, dar când vede verde sau portocaliu în farfurie parcă-i dau să mănânce găinaț. De fapt, cred că găinațul ar avea mai mult succes decât un morcov sau o frunză de salată :)). Singurul mod în care-i pot introduce legume în alimentație e în sosuri sau ciorbe.

Acum… nu vă închipuiți că David a mâncat tot felul de prostii. După cum se știe,  dacă ar fi lăsați în legea lor copiii (ca și adulții) s-ar îndopa cu dulciuri, chips-uri și alte porcării pline de substanțe care provoacă dependență. Atracția lor pentru junk nu-i dictată de nevoile organismului lor ci de dependența de substanțele periculoase prezente în produsele respective. De aceea, în autodiversificare, deși copilul e cel care alege ce mănâncă, e datoria adultului să selecteze ce alimente îi pune la dispoziție.
Dar David nu a avut la îndemână junk-food. Cel puțin nu constant. A mâncat și prostii, dar rar, primite de la alții sau cumpărate de mine în situații speciale.
Sunt ani de zile de când la noi în casă găsești extrem rar dulciuri sau sucuri din comerț și deloc snacks-uri și chips-uri.
Alt lucru de care m-am asigurat încă de la început a fost ca alimentele pe care i le ofer să fie cât mai naturale și din surse cât mai sigure.
David a fost de mic adeptul convins al lactatelor și ouălor. Brânza de vaci e nelipsită de la noi din frigider iar ouăle sunt în topul absolut al preferințelor lui culinare. Ambele le cumpărăm de la vecini pe care îi cunoaștem bine și știm cum își cresc și hrănesc animalele.
Îl atrag, desigur, pe rafturile magazinelor, produsele cu ambalaje colorate și poze ispititoare. Dar acceptă că nu sunt sănătoase. Mai scăpăm în coșul de cumpărături câte o pungă de pufuleți sau jeleuri sau ciocolată, sau ceva mezeluri atunci când chiar își dorește, dar astea nu sunt o constantă în alimentația noastră, așa că mai închidem ochii la mici indiscreții culinare. Am învățat, însă, să citim etichetele și, din toate produsele le alegem pe cele cu cât mai puține substanțe nocive. Pentru David n-are importanță dacă-i iau o napolitană în ambalaj mov sau galben, atâta timp cât îl asigur că îi iau o napolitană.

Și așa ajung la concursul pe care vi-l promiteam în titlu.
Deși nu sunt o adeptă convinsă și înfocată a alimentației sănătoase, fac tot posibilul să consumăm cât mai rar alimente nocive. Cărțile domnului Mencinicopschi au fost unul dintre punctele de referință în principiile culinare pe care încerc să le respect și, când am auzit că a scris o carte dedicată părinților care vor să-și alimenteze copiii în mod sănătos, am fost foarte curioasă să o citesc. Iar cartea a ajuns la mine într-un mod pe cât de neașteptat, pe atât de plăcut: nu numai că am ocazia să o citesc, dar v-o pot oferi și vouă, prin intermediul acestui concurs.
În cartea Părinți Altfel pentru copii de la -1 la 10 ani, Dr. Mencinicopschi învață viitorii părinți care sunt regulile de bază ale alimentației sănătoase, cum influențează stilul de viață al părinților evoluția copilului și cum ar trebui să se pregătească pentru primirea noului membru al familiei. Nu lipsesc informații prețioase despre perioada prenatală și sarcină și cum ar trebui să se hrănească mama în acest timp, continuând apoi cu informații despre alimentația sugarului, a mamei care alăptează, programul de alimentație pentru primul an de viață și apoi diversificarea. Aflați apoi care sunt alimentele optime și cele nocive pentru copii, dar și date despre bolile acestora și cum pot fi evitate. În plus, cartea are o secțiune formată dintr-o mulțime de rețete pentru cei mici, începând de la diversificare (6 luni).  Nu știu voi, dar eu abia aștept să testez unele dintre aceste rețete.
Menționez că acest concurs este organizat în cadrul Campaniei Naționale de Educare a Părinților Altfel susținută de profesorul Mencinicopschi.
Campania are ca suport informativ cartea Parinti Altfel pentru copii de la -1 la 10 ani, dar și site-ul www.parintialtfel.ro , dedicat familiilor care vor să adopte un stil de viață corect.
Proiectul editorial Părinți Altfel este susținut de Aqua Carpatica, iar cartea Părinti Altfel cu copii de la -1 la 10 ani poate fi comandată online de pe www.coreus.ro.
Pentru alte detalii puteți urmări și paginile de  Facebook Dr. Menci si Parinti Altfel

Gata cu vorbăria, să trecem la lucruri mai serioase.
Ce ziceți, v-am făcut curioși? Dacă da, tot ce trebuie să faceți pentru a participa la concurs și pentru a câștiga o carte Parinti Altfel pentru copii de la -1 la 10 ani  e să lăsați un comentariu la această postare răspunzând la următoarea întrebare:

Povestește-ne rețeta ta prin care îți crești copilul ALTFEL; ce ai schimbat față de cum te-au crescut părinții tăi?

Câștigătorul ar trebui să-l aleg eu, în funcție de cel mai frumos răspuns. Dar recunosc de pe acum că sunt incapabilă să diferențiez între mai multe răspunsuri frumoase și sunt convinsă că toate răspunsurile vor fi frumoase, așa că voi alege câștigătorul cu ajutorul random.org. Nu l-am mai folosit până acum, sper să mă descurc.
Vă rog mult lăsați în răspuns un nume valid, nu răspundeți ca anonim, ca să puteți figura pe lista finală a participanților. Concursul va dura o săptămână și se va desfășura în perioada 17.10.2013-23.10.2013. Pe 24.10.2013 voi anunța câștigătorul.
Mult succes

marți, 1 octombrie 2013

8

Acum 8 ani


Copiii văd lucrurile diferit



COPIII VĂD LUCRURILE DIFERIT



***
Copiilor li se pare amuzant orice, inclusiv produsele casnice periculoase pe care mulți dintre noi le depozităm sub chiuvetă sau în locuri unde ei pot ajunge cu ușurință.

***
Păstrați produsele periculoase acolo unde copiii nu pot ajunge; încuiați dulapurile din bucătărie sau baie sau alte locuri de depozitare și învățați-i pe copii despre substanțele periculoase.