Ei bine, la David n-a fost cazul. Privind retrospectiv, niciodata nu i-a placut in apa. Poate n-am stiut eu cum sa-l iau, cum sa-i potrivesc apa, nu stiu ce s-a intamplat. Cert e ca mereu a stat cumva timorat in cadita, de parca i se intampla un lucru de care abia astepta sa scape. Si nici dupa baita nu adormea niciodata, ba avea program activ inca o buna parte din seara (ceea ce e valabil si in prezent). A fost o tentativa de bucurie pe la 4-5 luni cand plescaia cu picioarele in apa si zambea, dar era parca mai mult de curiozitate, zambetul era mai mult nesigur si intrebator. “Unde naiba ma aflu, cat ma mai tineti aici?” parea ca intreaba. Iar in momentul in care a inceput sa se ridice in picioare, baia a devenit subiect tabu. N-a mai fost chip sa-l bagam in cadita si mai mult ne chinuiam spalandu-l. Ne chinuiam noi si-l chinuiam si pe el.
Asa ca am zis stop. Nu vrea baie, nu-i facem. Igiena sumara de zi cu zi e de ajuns un timp. In urmatoarele luni am incercat multe variante. L-am pus in chiuveta si il spalam cat el era ocupat sa cerceteze obiectele de pe tejgheaua din fata oglinzii. Dar a crescut si s-a ingreunat si chiuveta bate in retragere cand il vede. In cada mare n-a fost chip sa-l bagam nici chiar impreuna cu mine sau cu Catalin.
Singura lui placere legata de apa era sa aiba un castron plin in fata si sa stropeasca cu mainile. Sa studieze pe indelete apa, sa arunce obiecte. Asa ca i-am facut pe plac. In prezent baia noastra se desfasoara astfel: pe podeaua fara covoare punem prosoape din abundenta iar copilul se instalaeaza in mijloc, cu un lighean cu apa in fata. In lighean rasturnam cateva jucarele si restul e treaba copilului. Se joaca, plescaie, stropeste, se uda din cap pana in picioare si rade si chiuie si se uita la noi satisfacut. Cand i se incretesc degetele punem in functiune sapunul, clatim si gata, infofolim copilul in prosop. Si-l imbracam in pijama.
Ei bine, nu pot sa spun ce relaxate sunt baile acum. Fara plansete, fara copil care o ia la fuga cat il tin picioarele cand vede apa. Ba chiar, cum vede ca pun prosopul pe jos, stie ca aduc ligheanul cu apa si se si instaleaza pe pozitii, razand. Iar dupa baie sta atat de linistit in prosopul calduros si asteapta sa-l cremuiesc si sa-l imbrac in pijama.
Cine a zis ca baia trebuie facuta doar in cada? E un mit. Daca copilul vrea lighean, dati-i lighean.
5 comentarii:
M-au umuzat atat articolul cat fi foto.Tare haios pustiul.Fetita mea e ca o rata, nu ar mai iesi din apa
E un dulce David la baita. E o idee buna si o sa incercam si noi o astfel de baita.
LUi Andrei ii place sa innebuneasca in apa. Noi ca sa nu riscam nimic facem altfel: fie eu fie tatal facem un dus amannuntit inainte si ne bagam in baita o data cu el ca sa-l ferim de consecintele continuelor nazbatii care le face. Cred pe David al vostru il stimuleaza baita in loc sa-l adoarma, asa ca ar fi mai potrivit dimineata, ori imediat dupa somnicul de amiaza. Acum, ma rog, fiecare copil cu hachitele lui. Va pupam cu drag.
Libra, stiu bine cum sunt copiii "ratuste" am fost unul din ei. David insa mi-a pus la incercare imaginatia ca sa-l pot spala. E drept, ideile mi-au venit din experientele altor mamici care mi-au dat de inteles ca nu-s singura in situatia asta.
Cristina, nici Ada nu se da in vant dupa cadita?
Laura, pe David il stimuleaza orice atunci cand n-are somn. Orice chichita orice zgomot. Sunt seri cand imi pica ochii in gura dar el e in verva si mereu in cautare de activitati la ore imposibile. O sa scriu si despre cum doarme el ca iar iese din tipare.
La noi baie nu e o treaba chiar asa de delicata, dar avem ceva probleme: nu suporta sa stea pe spate si nu ii place sa fie spalata pe maini. De ceva timp ii facem baie in cada mare cu unul dintre noi si ea sta mai mult in picioare.
Baia o stimuleaza si in primele 3 luni i-am facut baie doar in timpul zilei.
Cel mai greu este cu imbracatul si schimbatul scutecului.
Trimiteți un comentariu