10 CĂRȚI

E în vogă pe Facebook un lanț de provocări referitoare la cărțile care te-au marcat de-a lungul vieții. Am primit și eu provocarea, dar voi scrie aici, pentru că unele gânduri nu merită să se piardă pe Facebook.
Spre deosebire de alții, mie nu mi-a fost greu să aleg. Poate că nu am citit așa de multe cărți ca unii dintre prietenii mei și de asta mi-a fost mai ușor :).
Ei, nici chiar așa. Mi-e destul de clar, însă, ce cărți mi-au deschis ochii asupra lumii văzute sau nevăzute.

1. Basme, de Vladimir Colin, pentru că sunt povești fermecătoare, deosebite de alte basme, cumva...neobișnuite.

În aceeași categorie trebuie să menționez și Basmele apelor, de Monica Aslan.

2. Micul Prinț, de Antoine de Saint Exupery, pentru că sunt unul dintre adulții care încearcă să nu uite că au fost cândva copii.

 

 3. Cireșarii, de Constantin Chiriță, pentru că am visat și eu să am un astfel de grup de prieteni și să pornim împreună în fel de fel de aventuri.

4. Winnetou, de Karl May (toate cărțile din serie), pentru că Winnetou a fost primul meu erou preferat și pentru că ascundeam cărțile prin manualele de istorie sau biologie, ca să nu observe mama că în loc să învăț, eu citesc.

5. Călătorie la capătul nopții, de Louis Ferdinand Celine, pentru că eu nu vorbesc urât din fire și n-aș fi crezut că mă poate entuziasma atât o carte cu un asemena limbaj

6. Spuma zilelor, de Boris Vian, pentru că m-a șocat cu fiecare pagina a ei. Vorbesc de varianta in franceză. Cea în română n-am mai gustat-o la fel, dar e posibil să fie din cauza faptului că am citit-o la ceva ani distanță de prima variantă.

7. Iubirea, de Serghei Nicolaevici Lazarev, pentru că m-a scos dintr-o lungă perioadă în care mă simțeam deprimată și fără rost pe lumea asta

8. Profețiile de la Celestine, de James Redfield, pentru că mi-a luminat multe nelămuriri referitoare la relațiile noastre cu ceilalți și cu lumea înconjurătoare.

9. Cartea despre copii, de Osho, pentru că a fost prima carte care mi-a vorbit despre copii așa cum sunt ei, nu așa cum îi vrem noi, înainte de a deveni mama. Ce am citit după aceea pe tema asta, a fost doar completare la ce am învățat de la Osho.

10. Momo, de Michael Ende, pentru că ... pur și simplu Michael Ende. Și aș mai adăuga în aceeași categorie Închide ochii și vei vedea Orașul, de Iordan Chimet.

Desigur, cărțile care mi-au rămas în suflet sunt mai multe, însă se înscriu cam în aceleași categorii.

pozele sunt luate de pe net, nu mai știu exact sursele, unele le am de mai mult timp salvate în calculator