'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


sâmbătă, 3 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZIUA 3

E prima dată când David își dorește ceva din promoțiile cu puncte de la Penny. De când a văzut cărțile Disney, visează la ele, îmi spune cum le va citi singur și cum sunt bune și pentru Eliza, pentru că sunt și cărți cu prințese. Ba chiar a spus că va plăti diferența din banii lui.

De-a lungul ultimelor două săptămâni, cu ajutorul unor prietene care ne-au cedat câteva puncte, am reușit să umplem un talon.

Azi, tati s-a întâlnit cu Moș Nicolae (știm că e mai devreme, dar anul ăsta moșii sunt cam haotici și vin în mai multe locuri și în mai multe zile) care i-a dat pentru David banii ce mai trebuiau pentru a putea cumpăra cărțile.

Sigur că n-a mai avut răbdare și, chiar dacă am avut o zi plină și era foarte obosit, am mers să le luăm.


Le-a răsfoit și a decis că îi plac foarte mult. 


vineri, 2 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZIUA 2


De ceva timp David mă bătea la cap să-i fac suc din portocale. Mi se părea un proces prea complicat, așa că am tot amânat.

Săptămâna trecută, însă, am prins o ofertă foarte bună la un storcător  de citrice. N-am stat pe gânduri și l-am luat. Când i l-am dat a fost atât de bucuros încât a declarat că e cel mai frumos cadou de Crăciun pe care-l putea primi.

Drept consecință, în fiecare zi își face câte un pahar de suc (ar vrea el mai multe, dar prefer să-l văd mâncând și fructele întregi). Azi a dorit să vă arate și vouă cum se face un suc de citrice.

Pentru acest suc David a folosit o portocală mare și trei clementine

Întâi a spălat fructele


apoi le-a tăiat


le-a stors



a vrut și jumătate de lămâie în suc



și a fost foarte mândru de rezultat

 

și, ca orice bucătar responsabil, a spălat și ustensilele folosite



mmm, ce bunătate!


joi, 1 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI 2016 - ZIUA 1

Mi-am dorit ca anul acesta să fac un Calendar de Advent cu activități. Nu a fost să fie. Am schițat niște activități, dar n-am apucat să printez ce era de printat (din motiv de imprimantă care nu funcționează), unele zile au rămas libere pentru că nu am avut idee ce activitate să programez etc.
În plus, nu prea mă împac cu planificările, mă bazez mai mult pe inspirația de moment, de asta mi-a și fost greu să duc la capăt acest proiect. Totuși, în fiecare zi vom face ceva dedicat Crăciunului: vom citi, vom decora, găsim noi ceva de făcut.

Am început cu deschiderea cutiei cu obiecte de Crăciun. Ne-am amintit de lucruri pe care le uitasem, am descoperit că avem ceva cărți cu care să ne umplem timpul în această perioadă, am trecut în revistă ornamentele.

Anul acesta vom avea un brăduț natural, în ghiveci, pe care apoi îl vom planta în curte la bunica.
Am pus deoparte globurile și beteala și abia așteptăm să-l primim și să-l ornăm.

Copiilor le-a plăcut să examineze totul.




Cu ocazia asta am descoperit bradul pe care ne-am străduit să-l colorăm anul trecut dar nu am reușit să-l terminăm. L-am lipit pe dulap, poate îl vom termina anul acesta.

 

Voi ce activități ați plănuit pentru această perioadă?

miercuri, 30 noiembrie 2016

SCENA NAȘTERII ȘI O PROVOCARE

Provocarea Ursuleților năzdrăvani  mi-a dat mare bătaie de cap. Cum să fac eu Scena Nașterii astfel încât să nu fie prea complicat, să participe și David și să iasă și ceva drăguț?
Căutând pe net, însă, am găsit ideea perfectă pentru ce-mi doream.

A fost o ocazie bună să scot cuburile din lemn cumpărate de ceva timp de la un second.
Am ales trei dintre ele,
Pe celelalte le-a confiscat David.
Am lipit cuburile între ele, cu ajutorul Elizei, care îmi ținea tubul de lipici, să nu-l pierd.

Din plastilină homemade  și am făcut fețele pe care David le-a lipit rapid, ca să nu spun că nu m-a ajutat și el.

Am legat totul cu sfoară și, voilà!

Pentru grajd am folosit un coșuleț care stătea părăsit într-un fund de pungă, iar animalele le-am sustras dintr-un puzzle din lemn pe care l-am achiziționat de curând pentru Eliza.
Plus o steluță autocolantă

Și uite așa, pentru prima dată, avem și noi o Scenă a Nașterii. O vom reedita în fiecare an, profitând de ideile care apar pe net.

luni, 28 noiembrie 2016

REȚETA LUNII CU MADIMIH - BORȘ DE SFECLĂ ROȘIE

Nu, nu sunt o bucătăreasă prea bună. Nici gând de așa ceva. Dar trebuie să gătesc, de aceea am decis să vă prezint și vouă, din când în când, rețetele noastre preferate.

Începem cu una aleasă de David.

E o dimineață de sâmbătă. Cu o seară înainte am decretat că sâmbătă se doarme până la 9. Îmi ajung diminețile în care mă trezesc la 5, vreau și eu să lenevesc într-o dimineață. Ce dacă organismul s-a obișnuit așa și se trezește singur foarte dimineață? Sâmbătă vreau să dorm și gata.

Acesta-i planul meu. Nu corespunde însă, cu planul copiilor. E dimineața perfectă ca cel mare (spre deosebire de restul săptămânii când trag de el să se pregătească de școală) să facă ochi pe la șase trecute fix și să decidă că el nu mai poate dormi.
-Unde-i mă, lenea din fiecare dimineață de școală când trebuie să-ți spun de treizeci de ori Hai, David! Pentru orice trebuie să faci?
-Nu știu. Acum nu mai pot să dorm. Mă plictisesc. Hai să ne trezim.
Norocul lui că s-a trezit și cea mică și-i ține isonul. Las pe altă zi planul de lenevie, parcurg în minte planul zilei (sunt în plin proces de curățenie-ordine-organizare – nu-mi iese dar perseverez) și mă mobilizez. Noroc că organismul mă ajută. El e obișnuit cu orele mici și îi ia fix o secundă să-și găsească zenul.

Cel mare strigă că-i e rău de foame. Apoi spune că vrea întâi să se joace cu lego, să nu mă grăbesc cu mâncarea, că va fi masa ocupată.
-Păi nu ziceai că ți-e foame?
-Ba da, mi-e foarte foame, dar vreau să fac elicopterul acesta pe care l-am primit de ziua mea. Are multe piese și va dura mult. Mănânc după aceea.
-Bun, și ce ai vrea să mănânci? întreb eu ca de fiecare dată, ca să nu mă trezesc că  gătesc ceva ce nu mănâncă nimeni.
-Aș mânca o supă de sfeclă, ca la bica la Câmpulung.

Poftim? mă gândesc eu oripilată în timp ce schimb copila de scutec și pijamale. Trebuie să gătesc ceva așa de complicat? Totuși e prima dată când îmi cere ceva de genul acesta, nu se cade să refuz. Fac în minte inventarul posibilelor ingrediente și-i zic că abia la prânz poate fi gata supa (noi spunem supă la orice mâncare lichidă din seria borș-ciorbă-supă). Dimineață îi fac omletă.

-E bine și așa, îmi spune el împăciuitor. Și crochete de pește.

Fie, spun eu. Menționând că nu îmi va ieși supa chiar ca a bicăi, dar că mă voi strădui să iasă bună. Pun copila schimbată și gata de explorare pe covor, lângă cutia cu jucării și pornesc spre bucătărie. Pe drum îmi amintesc un lucru esențial: nu știu cum se face un borș de sfeclă. Mă întorc în cameră, deschid laptopul și dau o căutare pe google. Aleg prima rețetă care se deschide, cea de lalalena.ro:

INGREDIENTE:
Ceapa alba - am
Morcovi - am
Pastarnac (sau radacina de patrunjel) - nu am nici una nici alta
Radacina de telina – am
Ardei gras rosu – am în congelator
Ardei gras verde -  nu am
Sfecla rosie – am
Ulei - am
Patrunjel verde (sau uscat ) - am uscat, amestecat cu alte verdețuri
Leustean verde (sau uscat,depinde de sezon) – nu am
Bors Maggi (sau acru-150ml-cine are) – nu am borș, am lămâi, poate nu va simți diferența de gust
Bulion de rosii – am o sticlă de la mama, căutam de mult un pretext să o deschid
Cartofi roz – am
Fidea (sau taietei) – am, dar nu pun. Nu prea văd sensul combinației cartofi-tăiței
Sare – am, dar n-aș pune, vreau să mănânce și Eliza. Îi pun separat lui David, în farfurie
Vegeta – nu am, dar nici n-aș pune, tot pe motiv de sugar mâncăcios

1.Pregatim ingredientele.
Asta-i simplu. Întâi pregătesc omleta și o pun în dry cooker.
Spăl sfecla și o pun la fiert.
Toc repede ceapa și o pun într-un castron.
Arunc un ochi în cameră. David e  ocupat cu lego, Eliza încă scoate jucării din cutie și le examinează. 
Întorc omleta pe partea cealaltă.
Curăț morcovul și rădăcina de țelină, le dau pe răzătoarea mare și le pun în alt castron. Scot din congelator ardeiul și-l pun peste morcov și țelină. Știu, elegant ar fi ca fiecare ingredient să aibă castronul lui. Nu-i la fel de elegant, însă, să le și spăl, așa că prefer să le pun pe toate la un loc.
Scot omleta pe o farfurie. Scot crochetele din congelator și le pun în tigaie.
Mai arunc o privire în cameră. David îmi cere ajutorul la descifrarea instrucțiunilor. Eliza a ajuns sub masă.

2
Sfecla fierbe.
Intr-o oala pun uleiul, un pic de apă si ceapa, la călit la foc mic.
David mă strigă să-i spun cum se poziționează o piesă.
Eliza nu poate ieși de sub masă și strigă la mine. Iau copila în brațe, găsesc locul piesei de lego și fug în bucătărie. Cu Eliza în brațe. Întorc crochetele pe partea cealaltă. Amestec în ceapă

3
Sfecla fierbe.
Eliza îmi cere un biscuite pentru bebeluși. I-l dau și o depozitez din nou pe covor. Râde fericită rozând din biscuite.
Găsesc locul altei piese de lego și revin în bucătărie.
Morcovii se adauga peste ceapa, spune rețeta. Eu adaug totul, bifând astfel și punctul 4

5
Sfecla fierbe.
Adaug verdeața și scot crochetele pe farfuria cu omletă

6
Sfecla fierbe.
Adaug o lingura de bulion. De fapt, nu-i chiar bulion. E mai mult ketchup făcut în casă. Un pic picant, dar cred că va fi bun. Oricum, altceva nu am

7
Sfecla fierbe.
Completez oala cu apa caldă, să fie 3/4 plină. Nu adaug sare. Oricum, cred că are bulionul de la mama. Asta e, poate nu va conta chiar așa mult sarea aia dintr-o lingură de bulion într-o oală așa mare. Las la fiert.

David strigă că-i e rău de foame.
-Păi strânge de pe masă. Mâncarea e gata.
-Nu am terminat, nu vezi că mai am de lucru?
-Și unde mâncăm?
-Stai să termin și mâncăm după aceea.
Eliza a terminat biscuitul și acum jumulește o carte. Una din cele pe care le-am primit la maternitate. O las s-o jumulească.

Revin în bucătărie. Zdrobesc niște usturoi într-o ceașcă. Pun deasupra iaurtul pe care l-a adus David de la școală. Asta-i varianta noastră de sos pentru mâncăruri.

Supa/ciorbă/borș fierbe.

David termină elicopterul. E foarte mândru de el. E mare, una dintre cele mai mari lucrări pe care le-a făcut vreodată.

-Iar piesele se îmbină bine, chiar dacă nu sunt originale. Tati mi-a spus că astea chinezești de la BamBao sunt destul de bune, chiar dacă nu sunt originale. Hai să mâncăm. Mor de foame.

El pune masa, eu încep să aduc ce am pregătit.
Supa/ciorbă/borș fierbe.
Mâncăm toți trei, povestind. Eliza ciugulește omletă. Nu-i place. O mulțumesc câteva felioare de roșii și niște iaurt.

8
Decid că sfecla a fiert destul și opresc focul. Scurg apa și o las la răcit.
Strângem masa. David începe alt joc. Eliza își reia exploratul. A dat de cutia de cuburi colorate. Le studiază pe rând.

Revin în bucătărie.
Tai cartofii mărunt si-i adaug in bors. Las să fiarbă

Eliza începe să strige. Eu strig la David să se ocupe puțin de ea. El strigă la mine că nu găsește instrucțiunile de la alt lego. Strig din nou la el să fie mai atent altă dată unde-și pune lucrurile. El strigă că nu el a umblat cu instrucțiunile. Eu strig că nici eu. Eliza strigă și ea.
Decid că s-a strigat destul și merg în cameră. Iau copila în brațe, ajut copilul să caute instrucțiunile. Nu le găsim. Am o vagă idee că le-am văzut când făceam curățenie, dar îi spun că probabil le-a uitat la Câmpulung. El e de acord cu mine.
Eliza se zbate să coboare.
O pun iar pe covor și pleacă spre cutia cu jucării (cândva, în timpul dimineții, reușisem să adun toate jucăriile și să le pun înapoi în cutie)

9
Dau sfecla pe răzătoare și o adaug în oală. S-a îngroșat prea tare ciorba asta, e ca o mâncărică. Mai adaug apă caldă.

10
Pun și lămâie și piper. Las mai dea câteva clocote apoi închid focul

Gata! Culoarea e nesperat de frumoasă, gustul e acceptabil.

Mai târziu stăm la masă. 
Eliza înghite de zor tot ce-i pun în față: sfeclă, morcov, cartof. Cu lingura îi dau și zeamă. E toată roșie și pe față și pe haine și râde satisfăcută.
David ia o gură.
-Nu-mi place. Nu-i ca la bica.
Uite că s-a simțit diferența dintre borș și lămâie
-Normal că nu e, zic eu. N-o să-mi iasă niciodată mâncarea ca la bica. Dar e bună și asta.
Mai ia o gură
-Nu pot s-o mănânc. E prea acră. Mi-e greață
-Pune niște iaurt. Îi schimbă gustul. Tu vezi cu ce poftă mănâncă Eliza? Crezi că ar mânca dacă nu ar fi bună?
Pune o lingură de iaurt. Mai ia o gură
-Nu pot mânca așa ceva. Nu mă poți forța. Dacă organismul meu spune că-i e rău de la mâncarea asta, nu o pot mânca
-Păi altceva nu am de mâncare. O să mori de foame
-Lasă că găsesc eu ceva.
Se duce în bucătărie și se întoarce cu sticla de lapte și o cană. Cică ăsta-i prânzul lui. Măcar a apucat să ia 3 guri de borș. N-am muncit chiar degeaba

PS: între timp David a găsit și instrucțiunile pe care le rătăcise


vineri, 25 noiembrie 2016

PROVOCARE VERDE - CONTURUL ZÂNEI

Una dintre postările lunare de pe blog va fi, de acum, participarea la Provocările verzi. Le-am neglijat mult timp, am decis să n-o mai fac.

În ceasul 25 mă înscriu la provocarea de luna aceasta, Conturul zânei și profit de ocazie să încep un proiect pe care îmi doresc să-l realizez de câțiva ani buni.

Am primit zilele trecute, de la Talente de năzdrăvani, șabloanele pentru zânele anotimpurilor. Am printat zâna toamnă, în format A4, nu A3 cum se recomandă pe site, deoarece am nevoie pe fereastră de spațiu și pentru celelalte 3 zâne. Am lipit desenul pe geamul dintre cameră și balcon, iar pentru rochia zânei am folosit formele autocolante pe care le aveam de mult timp într-o cutie și nu apucasem să le folosesc. Nu sunt chiar culorile toamnei, mi-ar fi plăcut să am ceva fructe sau dovleci, dar asta am avut în casă, asta am folosit.

Cum vi se pare zâna noastră?


joi, 24 noiembrie 2016

JURNALUL UNEI FEMEI SIMPLE


♥ PENTRU ASTAZI...   
vineri, 25 noiembrie 2016
♥  AFARA...
E încă noapte. Probabil e frig.
♥ MA GANDESC...
Să-mi fac o regulă din a participa la Provocările verzi
♥ SUNT RECUNOSCATOARE...
Pentru că am reușit să-mi plătesc mare parte din datorii
♥ DIN BUCATARIE...
N-am nicio idee ce voi găti azi. Ceva cu legume.
♥ CE MAI MESTERESC/CREEZ...
Am o fereastră mare între cameră și balcon. Mă gândesc să o decorez cu zânele anotimpurilor în fiecare colț iar în mijloc să schimb decorațiunea în funcție de anotimp.
Am primit de la Talente de Năzdrăvani șabloanele pentru zâne. Voi începe cu Zâna toamna, ca să pot participa și la Provocarea verde de luna asta. Trebuie să mă grăbesc. Azi e ultima zi pentru înscriere
♥ CITESC...
Fragmente la întâmplare. Fac ordine în cărți și mp trezesc citind/recitind fragmente. Am primit romanul Miercuri respirăm am Ioanei Macoveiciuc, dar nu-l pot deschide încă. Se presupune că mi-l aduce Sf. Nicolae.
 ♥ IMI DORESC...
Să mi se trimită coletul de la emag. Le-am scris să îi întreb de ce întârzie (probabil e o perioadă extrem de aglomerată cu black friday).
♥ AM INVATAT ...
Că un copil e pregătit să facă pasul următor în momentul în care îi sunt îndeplinite unele condiții de confort. Asta chiar dacă ideea noastră de confort nu corespunde cu a lui.
Avem pat suspendat pentru David. Din primăvară. Nu a dormit nicio noapte acolo. A spus că doarme doar dacă las lumina aprinsă (e în faza cu frica de întuneric cauzată de jocuri oribile pe care i le-au prezentat prietenii). Eu nu mă pot odihni cu lumina aprinsă, așa că am zis pas. De ziua lui a primit niște bani din care și-a cumpărat de la Jysk o instalație cu țurțuri. Am pus-o pe perete, deasupra patului suspendat și are aproape o săptămână de când doarme sus. Instalația nu luminează la fel de tare ca un bec normal dar e destul cât să se simtă el în siguranță. Eu nu aș putea dormi cu ea aprinsă, dar el nu are probleme.
 ♥ IN CASA...
Am pornit războiul împotriva hârtiilor. Va dura ceva. Am rezolvat două sertare și o cutie. Tot au rămas prea multe care mi s-au părut importante deși nu sunt..
♥ UN CITAT PREFERAT PENTRU AZI...


♥ IMI PLAC...
Învățătoarele lui David. Ieri, la ședință, a fost o discuție  despre cât ar trebui să lucreze copiii acasă, discuție inițiată de părinți. Recomandarea doamnelor a fost să nu lucrăm nimic sau foarte puțin, pentru că 8 ore la școală sunt de ajuns pentru copii.
Au avut numai cuvinte de laudă despre cum evoluează copiii punctând că pentru luna noiembrie, clasa I, se descurcă foarte bine iar greșelile pe care le fac sunt normale și acceptabile în stadiul acesta.
Ce s-a spus concret:
-Dacă dumneavoastră lucrați 8 ore pe zi și când ajungeți acasă trebuie să faceți aceeași muncă, cum v-ați simți?
-Și noi, când plecăm la ora 16.30 de la școală suntem obosite, ne imaginăm cum se simt ei
-Nici măcar în week-end, sau foarte puțin. E timpul lor liber.
♥ O FOTOGRAFIE*MAI MULTE :)  DE SAPTAMANA ASTA...
Nu am fotografii făcute de mine săptămâna asta. Am observat că în ultimul timp nu prea mai fac fotografii. Trebuie să iau măsuri și în domeniul ăsta.
Las, totuși, o fotografie cu sora mea și ochelarii ei cei noi