'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


luni, 9 martie 2009

4 LUNI

Avem 4 luni. Ne-am nascut pe 31 octombrie 2008, la ora 9.00 la spitalul din Campulung Moldovenesc: mami Madi si bebe David Gabriel Am 4 luni. Inca de la inceput am fost un baietel tare linistit. Poate de aceea mi-au dat nota 9 la nastere, pentru ca eu voiam sa mai dorm, nu sa raspund la testele asistentelor. Am dormit mult in primele zile, in ciuda plansetelor celorlalti bebelusi, in ciuda incercarilor mamei de a ma face sa mananc,








Avem 4 luni. Ne-am obisnuit repede unul cu altul. Mami a mai facut ceva greseli, ca orice mamica incepatoare, dar David a corectat-o de fiecare data.








Avem 4 luni si am descoperit ca avem maini si picioare. Suntem absolut fascinati.
David le studiaza minute in sir iar mami nu se mai satura privindu-l.

David
invata sa apuce lucrurile. Le atinge delicat cu varfurile degetelor, de parca s-ar putea strica, de parca o miscare prea brusca le-ar face sa dispara. Apoi prinde curaj si le strange cu putere ducandu-le imediat la gura. Doar pentru asta sunt facute lucrurile, nu? Sa fie gustate.


















Cand i se face foame,
David isi suge cu putere degetele.
Nu pumnul, nu, ar fi prea grosolan. Suge cu toata fiinta lui degetul mare, adaugand apoi, cu delicatete, dar hotarat, rand pe rand, aratatorul si degetul mijlociu. Celelalte degete raman rezerva pentru cand va mai creste.Am 4 luni si am invatat care este usa pe care tot dispare si apare mami.
Cand ea nu e in zona, stau cu ochii atintiti spre usa, doar doar va veni mai repede mama sa se ocupe de mine. Degeaba incearca bunicii sa-mi distraga atentia. Le fac pe plac un timp, ganguresc si rad cu ei, dar tot imi intorc privirea spre usa, asteptand-o pe mami.

Avem 4 luni si suntem dependenti unul de celalalt. Ne adoram reciproc si ne insufletim de indata ce privirile ni se intalnesc. Invatam unul de la celalalt cum sa crestem, cum sa ne dezvoltam impreuna.

Mami Madi si bebe David Gabriel

3 comentarii:

Anonim spunea...

frumos :)
David este copilul pe care l-ai asteptat de cand te stii...
David este nepotelul pe care mi l-am dorit mereu ...
Va iubesc mult pe amandoi si mi-e un dor nebun sa va vad...
El..e un dulce:) seamana cu tine :) si sunt mandra ca ii sunt matusica :)

Oana

madi spunea...

Ei, lasa ca acum, ca a crescut, zice lumea ca incepe sa semene si cu Cata

Anonim spunea...

damn... ;))