Am zis ca-l cumpar prin mai, sa-l am pentru vara. Am depasit destul de mult termenul dar, intr-un tarziu, i-am scris Dianei ca, in sfarsit, sunt gata sa command pouch-ul mult dorit. Diana tocmai plecase intr-o mini vacanta. Si-a facut insa timp sa-mi spuna ca nu mai are modelul vrut de mine si m-a rugat sa am rabdare pana ajunge la atelier sa vada ce imi poate oferi.
Rabdare am intotdeauna pe stoc, asa ca am asteptat. De indata ce s-a intors la atelier, mi-a scris spunandu-mi ca a cumparat special pentru mine materialul pe care il doream si ca lucreaza la pouch-ul meu. Ba chiar m-a sunat sa-si ceara scuze personal pentru ca m-a facut sa astept, lucru care m-a surprins, pentru ca nu erau la mijloc decat cateva zile. Cu ocazia asta, insa, am vorbit cu ea si am avut placuta ocazie sa-mi intregesc imaginea buna pe care mi-o facusem despre Diana. Si am fost atat de emotionata incat daca ar fi fost langa mine nu ma puteam abtine sa n-o imbratisez. Ea s-a scuzat si mi-a povestit si alte mici neplaceri care i se intampla mereu exact cu comenzile primite de la persoane cunoscute si dragi, ne-am amuzat pe seama unora dintre povestiri iar eu am asigurat-o ca asteptarea asta nu e noua pentru mine si ca asa se intampla de obicei cu toate lucrurile care-mi sunt dragi si pe care le voi folosi mult si bine: pana le obtin exista piedici. A rasuflat un pic usurata si ne-am luat ramas bun.
A sosit si pouch-ul. Eram in oras. L-am primit, l-am desfacut si l-am probat pe loc, asa cum vazusem in filmuletele de pe youtube, fara sa bag in seama brosura cu informatii. Ceva parca nu cadra, insa am zis ca-l mai incerc acasa, ca poate nu l-am pus bine. Acasa l-am mai incercat si....era prea mare. Cu cativa centimetri, dar se simtea. David statea prea departe de mine si purtatul devenea incomod. Acum, am soacra croitoreasa, o cusatura sa-l stramtez, nu era mare lucru, dar am decis sa-i scriu Dianei sa-mi dea un sfat. La care ea mi-a raspuns prompt “Sa nu cumva sa-ti incerci talentul pe el”. M-a asigurat ca intotdeauna, in cazuri din astea, schimba slingul si intr-adevar, desi era in vacanta, mi-a trimis altul.
Acum sunt fericita. Am cam tot ce mi-am dorit in materie de babywearing.
un ring sling:
un mei tai
si un pouch
Lipseste doar wrap-ul, dar ala il voi procura doar cu ocazia celui de-al doilea bebe.
4 comentarii:
Sa-l purtati cat doreste el!
Sunt demetiale toate! când ziceai, acum câteva luni bune, că vrei de toate, am zis că o să-ţi treacă repede :). Bine că n-a trecut! :)))
- Rox, sa ma tina spatele si-l port cat vrea :)
- Diana, mie nu-mi trece usor cand imi pun ceva in gand. Poate mai renunt din cauza altor prioritati, dar nu-mi trece. Oricum, sunt super, super multumita. Mai ramane sa-l conving si pe Catalin sa le incerce si sa nu se descurajeze dupa prima incercare.
Trimiteți un comentariu