'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


luni, 7 decembrie 2009

COMUNICAREA ELIMINARII – DUPA 6 LUNI

Eu:

Am inceput oarecum in forta. Fiind vara l-am lasat mai tot timpul cu fundul gol sau cu chilotei normali.

Am spalat ambele covoare de 2 ori vara trecuta. Ulterior unul l-am eliminat si l-am inlocuit cu doua covorase din bambus. Al doilea covor, initial eliminat si el, a fost readus in camera pe moitiv de iarna si podea rece.

Am spalat zilnic chilotei, pantalonasi, lenjerii. Initial la masina, apoi la mana cand se faceau aluzii la consumul de curent, apoi din nou la masina cand a inceput sa-mi pese prea putin de consumul de curent. In timp, dupa ce am testat mai multe variante, ocazional mai strecor in chilotel un scutecel de finet, ca sa nu mai curga totul pe covor si am cumparat de la nandu si greenbaby cateva perechi de chilotei training pentru plimbari si noptile cu accidente (urmeaza o postare si despre produsele cumparate de la greenbaby – momentan spun doar ca sunt super, super incantata)

David:

Cand am inceput, mi-am dat seama ca el, de fapt, habar nu avea ce se intampla cand elimina. Senzatia o avea, dar n-o putea lega de un rezultat final. Ma amuza teribil curiozitatea cu care privea ce se intampla de fapt in timpul eliminarii

A fost ceva nou pentru el. In timp a invatat la ce foloseste olita si chiar de la inceput avea momente cand imi arata clar spre olita inainte de eliminari. Nu mereu, dar faptul ca se intampla uneori, a fost o mare incurajare pentru mine.

Acum are zile cand elimina foarte des, zile cand trec si cate 3 ore fara eliminari.

Olita nu are un rol fix. Uneori e doar jucarie, palarie, recipient de depozitare a jucariilor mici pe care David se amuza sa le adune in ea pentru ca apoi sa le imprastie iar. Ba chiar l-am surprins uneori ca freca pe jos cu o carpa sau o bucata de hartie mototolita si apoi le punea in olita. Imita ceea ce vazuse la mine cand stergeam podeaua.

Uneori imi aduce chiar el olita, alteori doar se agita, alteori doar se indreapta spre ea si se uita la mine, alteori uita cu totul sa anunte si il gasesc cu pantalonii uzi. Accidente sunt, dar au intrat in normal deja, nici nu le mai contabilizez. Avand, insa, in vedere faptul ca nu mai este nevoie sa spal rufe zilnic, trag concluzia ca s-au rarit considerabil accidentele (hainele ude le pun intr-un lighean cu apa si detergent si stau cuminti acolo pana se strang macar de o jumatate de masina – asta ca sa raspund intrebarilor despre miros, pe care le primesc frecvent).

Noaptea aproape ca nu mai elimina. Daca a baut multa apa in timpul zilei, e posibil sa faca un pipi pe la miezul noptii, dar de cele mai multe ori face abia dimineata, cand se trezeste.

Avem experiente pozitive si din plimbari si vizite. A acceptat sa elimine cam in toate baile amicilor iar cand au fost accidente, chiloteiii training ne-au fost de ajutor.

Urmarind un pic evolutia lui, tind sa cred ca in urmatoarele 6 luni deja accidentele se vor rari considerabil. Deja comunicam bine, intelege ce-i spun si de multe ori face ce-l rog, asa ca am motive sa cred ca ne vom intelege si pe planul asta. Oricum se zice ca de la 18 luni copiii incep sa aiba controlul sfincterlor (desi am motive sa ma indoiesc ca se intampla asa de tarziu) asa ca va fi tot mai usor.

Sunt multumita. Imi pare chiar rau ca n-am inceput mai devreme. Probabil ar fi fost mai usor cu el mai “static”.


Multi ma intreaba de ce “atata chin”, la ce bun cand pampersul e la indemana. Motivele mele principale nu sunt plauzibile pentru toata lumea, dar sunt cele care m-au ajutat sa trec peste momentele de “oare de ce m-am apucat de asta?”

- copiii anunta inca de la inceput. Nu ma mai poate convinge nimeni ca nu e adevarat. Anunta plangand sau stambandu-se, trezindu-se din somn cu o expresie disperata pe fata (David si acum face asa cand senzatia de vezica plina ii deranjeaza somnul – dupa ce face pipi, adoarme din nou, ceea ce nu se intampla atunci cand il lasam sa faca in pampers).E adevarat, n-au controlul sfincterelor, insa senzatia o au si o semnaleaza. Pana spre 6 luni cand, vazand ca nu-i baga nimeni in seama la capitolul asta, pierd reflexul de a anunta si iau de bun faptul ca trebuie sa faca in pampers

- cazurile de infectie urinara sunt mai frecvente la copiii cu pampers. Cand eram mica am umblat ani de zile prin spitale din cauza infectiei urinare. Chiar daca riscurile sunt putine sa faca aceasta boala, am preferat sa le evit

- dermatita de scutec – am trecut prin ea inainte de EC si nu ne mai dorim asa ceva

- despre argumentul financiar nici n-are rost sa mai vorbesc. La al doilea copil, chiar daca nu voi mai avea rabdare pentru EC (desi ma indoiesc) voi trece pe scutece refolosibile. Investitia e mare la inceput, dar nu se compara cu cheltuielile pentru scutecele de unica folosinta.

- nu ultimul a fost argumentul ecologic: se zice ca dintr-un copac matur se fac 500 scutece de unica folosinta. La ritmul in care le foloseam noi ar fi trebuit cam 3 copaci pe fiecare an de purtat scutece de unica folosinta. Statisticile vorbesc de minim 10, dar mie n-mi ies asa socotelile. Dar tot iese un numar enorm cand te gandesti cate scutece de unica folosinta se folosesc zilnic in toata lumea.

Un link frumos, care cuprinde si alte argumente este acesta: http://www.nappyfree.com.au/

2 comentarii:

Gratiela spunea...

si mai este si argumentul dreptului copilului de a avea la indemana alternativa in care nu e obligat sa faca pe el (asta implica respect, zic eu).

madi spunea...

Asta era inclus in primul argument, cel cu semnalarile eliminarilor. Daca el anunta si eu stiu ca anunta, cum sa-l las sa faca pe el? Eu cum m-as simti daca mi s-ar intampla asta?