'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


sâmbătă, 24 martie 2012

TOT DESPRE OREZ ... SI O CUTIE CU GAURI

1. A trecut mai bine de o săptămână de când David a luat cunoștință cu orezul colorat și încă nu s-a plictisit de el. Continuă să-l ceară în fiecare zi și nu doar ca să-l învârtă de două ori ci să se joace de la jumătate de oră în sus. Face torturi, dă de mâncare la animale, umple sticluțe și șosete, îl strânge în pumni și-l lasă să curgă printre degete, se descalță și-și bagă picioarele în tăvița cu orez (asta-mi amintește de cât de mult le place copiilor să se joace desculți în pământ și nisip). Orezul a devenit o alternativă de interior a nisipului.

Acum două zile i-am mai găsit o întrebuințare.

Îmi tot stătea în minte poza asta: http://www.facebook.com/photo.php?fbid=185469818175511&set=a.181211485268011.49222.174614952594331&type=3&theater

Nisip n-ar fi chip să aduc în casă. Mă gândeam că un bun înlocuitor ar fi macul dar, oricât de drag mi-e să-l văd pe David jucându-se, parcă n-aș fi dat iama în punga cu mac, mai ales că trebuie cantitate considerabilă.

Dap, ați ghicit: am dat oglinda jos de pe perete și am răsturnat pe ea orezul colorat (care a ajuns la cam un kilogram, vopsit în două ture). Succes total.







2. Cutia cu găuri e o jucărie pe care eu mi-am dorit-o, nu David. Am văzut-o aici și am spus că-i musai să fac și eu așa ceva. De cutii nu ducem lipsă, de fiecare dată când mergem la Lidl ne lipim de una sau două.

A durat câteva zile să o definitivez. N-am numărat bine literele alfabetului și au ieșit mai multe găuri, apoi am uitat de diacritice și le-am pus la final, dar, în ansamblu, sunt mulțumită.

Aveam un set de jetoane de ruletă, cărora le pierdusem ruleta, așa că le-am folosit acum, desenând pe ele forme și litere și cifre.

Cum spuneam, nefiind o jucărie pe care să o fi cerut David, nu l-a încântat în mod deosebit, chiar dacă se joacă uneori cu ea. L-a captivat însă, pe prietenul nostru Luca, cu un an mai mare decât David. Nu mai prididea să caute cifre și litere și culori și era foarte entuziasmat când le găsea, astfel încât l-a prins și pe David curiozitatea și i s-a alăturat și el.





Nu ne oprim aici. Azi am mai început un proiect de care David e foarte încântat. Vă pot da doar un indiciu: e cu trenuri :))

3 comentarii:

dana spunea...

Multumesc!
Eram la un pas sa arunc o cutie buna bunuta :) acum stiu ce sa fac cu ea :)

madi spunea...

Vai, nu arunca cutiile!!! Eu nu stiu cum sa le mai strang pentru urmatoarele proiecte :)

dana spunea...

Am facut si eu o treaba buna azi cat a dormit piticul de pranz
https://fbcdn-sphotos-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/s320x320/543032_3673862370155_1382811308_33530869_1542991088_n.jpg

El inca nu asociaza culori/ forme/ litere / cifre, nici chestiile de sortat (dupa forma) nu ii plac, asa ca are multe gauri la dispozitie :)

Sa vedem cum o va primi cand se trezeste :)
Multumesc inca odata de idee!