'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


luni, 9 iulie 2012

VOPSELE PUFOASE

Mi-ar fi plăcut mult ca David să fie atras de pictură. Nu că aș avea cine știe ce talent, dar ar fi fost un mod agreabil de a ne petrece timpul.
Lui David, însa, nu i-a plăcut niciodată să picteze. Trage câteva linii, se plictisește și îmi dictează ce să pictez eu. Culorile, totuși, îi plac. Îi mai pun din când în când apă colorată în sticluțe și se amuză combinând culorile.
 
Ideea vopselelor pufoase am împrumutat-o de aici: http://www.artfulparent.com/2008/03/playing-with-puffy-paint.html și a avut un succes remarcabil. Eu am modificat puțin cantitățile, ca să nu mă încurc cu jumătăți de măsură. Astfel, pentru o porție, folosim: 1 cană făină, 1 cană apă și 1 cană sare. Le amestecăm bine bine, împărțim crema rezultată în 3 castronașe în care adăugăm tempera, în cantitatea necesară pentru a obține culorile dorite. Vopseaua astfel realizată, o punem în sticlute cu dop special (ca cele de la sucul Figo).

Ei, să nu credeți că David s-a apucat de pictat, nici vorbă. Plăcerea lui deosebită e să toarne culorile una peste alta, să le amestece cu degetele, văzând cum se întrepătrund, cum se combină, cum, la final, devin maro. De aceea, prefer să fac vopseaua mai lichidă, ca să se joace cu o cantitate mai mare și sa nu-i mai dau foi, ci o tăviță din plastic. Îi place și să simtă pe palme granulele de sare.

Vă recomand cu căldură vopselele pufoase. În link-ul de mai sus găsiți detalii despre ce se poate realiza cu ele atunci când copiii chiar sunt interesați de pictură.





5 comentarii:

Loredana spunea...

Ce baiat harnicut aveti acolo!

vavaly spunea...

o idee pur si simplu geniala. o placere pentru copil si nici o grija pentru mama. Felicitari pentru joaca voastra frumoasa.

Maria spunea...

Ce activitate minunata pentru o zi calduroasa de vara! Este o mare bucurie pentru mine sa descopar ca David este un copil care adora sa pipaie culorile, sa le simta consistenta, textura, densitatea. E grozav cum isi inventeaza propriile jocuri si te imbratisez cu toata caldura, draga Madi, pentru cum ai inteles dorinta lui nerostita: sa se joace necondus; pentru David, ca pentru toti copiii (doar noi, adultii, uitam aceasta) joaca in sine este importanta, nu produsul final, nu creatia realizata - opera de arta, ci realizarea ei! Mii de imbratisari, zambete si bucurii! Va multumim ca sunteti alaturi de noi, buni parteneri de joaca in Ludoteca virtuala a acestei veri! :)

Alecsa spunea...

Imi place tare mult blogul tau! Ma regasesc in atatea aspecte...baietelul meu are in septembrie 2 ani si inca il alaptez, si eu sunt o mama atasata, primesc la randu-mi sfaturi binevoitoare gratuite de la bunicii cu care locuiesc (diferenta de generatie e imposibil de ignorat). Ca si voi, si eu si sotul meu planuim aventura unui nou inceput in Danemarca in anul viitor, bineinteles alaturi de Sebi, baietelul nostru. De aceea, am o curiozitate si ti-as fi foarte recunoascatoare daca ai gasi timpul sa-mi oferi un raspuns, daca se poate desigur: din ce am citit eu pe blogul tau, mi s-a parut ca ati plecat acolo cu intentia de a va acomoda acolo pe termen lung, poate chiar de a va stabili acolo ; ce v-a facut sa va razganditi? as vrea sa stiu ca sa iau in considerare si aspecte care ne-ar putea da peste cap planurile...noi ne gandeam de exemplu ca am vrea sa-l inscriem pe Sebi la gradinita acolo cand implineste 3 ani (desi ma cam infioara limba daneza, si perspectiva acomodarii lui Sebi atat la gradinita, cat si cu un mediu strain, in care se vorbeste o limba complet neinteligibila pentru el.)De aceea, m-ar interesa sa aflu si perspectiva ta asupra lucrurilor care v-au facut sa va intoarceti, ce nu v-a placut acolo, cu nu v-ati putut acomoda.
Multumesc tare mult! O zi frumoasa!

madi spunea...

Alecsa, as dori sa stiu in ce zona va ganditi sa va stabiliti in danemarca si ce va doriti sa lucrati acolo.
Trimite-mi, te rog un mail. adresa mea e la profil.