DE CE NU MĂ CONVING STUDIILE ȘI STATISTICILE PROVACCIN

Concluzie proprie rezultată tot din experiența personală, da?

Studiile și statisticile provaccin nu mă conving din simplul motiv că nu se raportează reacțiile adverse. Sau se raportează doar unele cazuri foarte grave și doar cele imediate.

Abia de curând s-a trezit lumea să nu se mai bazeze pe medici în raportarea reacțiilor adverse și știu că există posibilitatea ca tu, ca părinte sau ca persoană care ai suferit o reacție cât de mică, să raportezi problema. Abia de curând unii medici (puțini, foarte puțini), au prins curaj să nu mai cedeze presiunilor și să vorbească și despre cazurile care se vor a fi ascunse.

Consider că studiile provaccin care mi-au fost date ca exemplu, au lacune mari tocmai pentru că, timp de foarte mulți ani, s-au ascuns sub covor daunele cauzate de vaccinuri iar în prezent se fac mari presiuni asupra celor care îndrăznesc să le scoată la lumină.

În anii '70-'80 problema mea cu vaccinurile nu a fost raportată. Nici alte probleme din familia mea: afecțiuni neurologice, alergii și dermatite apărute fix în perioada vaccinărilor și care, în unele cazuri, persistă și azi.

Nici după 2000 situația nu s-a schimbat. Un adult din familia mea s-a pricopsit cu toate alergiile posibile, însoțite de dermatite și afecțiuni respiratorii fix după un vaccin. Om fără probleme de sănătate înainte. Nu s-a raportat nimic.

Problema băiatului meu nici măcar n-a fost recunoscută (chiar dacă, repet, este descrisă clar în prospectul vaccinului), ce să mai fie raportată.

Nici problemele cu care s-au confruntat prietenii mei de-a lungul timpului nu au fost raportate pentru a fi incluse în statistici.

Iar asta se întâmplă cu aproape toate reacțiile adverse. Așa că nu am cum să cred în statistici făcute ascunzând intenționat situațiile care pot incrimina vaccinurile, 

Mențiune: Știu că am prieteni care cred în aceste studii și statistici, iar dacă ei se simt împăcați cu alegerile făcute, e foarte bine, Unii și-au făcut timp să îmi explice cu calm și răbdare punctul lor de vedere, acceptând, totuși, și faptul că eu văd altfel lucrurile. Le mulțumesc și mă bucur că ei nu se înscriu în statisticile negative despre vaccinuri. 

DE CE-URI (RETORICE) DESPRE VACCINURI

Recunosc, nu prea m-am băgat în discuții, decât să arunc ici-acolo, câte o idee sau o ironie. Asta îmi asum. Când mi s-a umplut paharul, nu am jignit, nu am acuzat, am aruncat câte o ironie și atât.

Părerea mea pe tema vaccinurilor, vine din experiența proprie și a celor apropiați. Am studiat probleme pe care le cunosc personal (nu, nu m-am bazat niciodată pe cazurile mediatizate), am făcut legături, am căutat informații și am găsit confirmări.Sunt capabilă să gândesc singură și să fac conexiuni între informațiile obținute din diverse surse.

Așa cum am spus de nenumărate ori, nu am nimic cu cei care vaccinează. Dacă ei sunt convinși că așa își protejează copiii, să o facă. Totuși, când discuțiile pro-contra sunt între cunoscuți, îmi exprim și eu convingerile și le justific prin exemplul personal. Pentru că mi se pare normal să discutăm și să ne împărtășim experiențele chiar dacă nu avem aceleași păreri despre un subiect și fără să ținem morțiș ca partenerul de discuție să adopte punctul nostru de vedere.

Am, însă, 3 întrebări la care nimeni nu mi-a putut răspunde până acum:

1. DE CE se vaccinează copilul în primele ore de viață, fără a verifica dacă are vreo afecțiune ce ar putea fi agravată de vaccin?

Dincolo de problema mea de sănătate, pe care am descris-o de curând, am o prietenă al cărei copil s-a născut cu o afecțiune neidentificabilă decât la un examen mai amănunțit. Afecțiune care a fost agravată de vaccinul din maternitate, mama și copilul trebuind să fie transportați de urgență la un spital mai mare unde, din fericire, copilul a fost salvat. Asta după mai multe ore de coșmar în care nu s-a știut dacă bebelușul va trăi sau nu. 

De ce atâta grabă cu vaccinul ? De ce nu se mai așteaptă puțin pentru a ne asigura că, într-adevăr copilul e ok și pentru a evita astfel de situații?

2. DE CE atunci când spui că ai sau ai avut o problemă cauzată de vaccin absolut toți cei pro-vaccin întorc problema pe toate părțile și se simt datori să îți demonstreze că, de fapt, nu are nicio legătură cu vaccinul?

Se dă vina pe alimentație, pe frici induse de media, pe cine știe ce alte cauze, deși problema respectivă este descrisă foarte clar în prospectul vaccinului. Nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru efectele adverse din prospect (nu mai spun de cele care nu sunt menționate acolo). Nimeni dintre cei pro-vaccin cu care am vorbit nu recunoaște că da, unele persoane chiar pot suferi din cauza vaccinurilor. 

Da, oameni buni, persoana aceea 1 la 100.000 (sau orice altă statistică ar exista) chiar e reală și poate fi fix persoana cu care stați de vorbă).

3. DE CE ar trebui să țin cu îndârjire ca toți ceilalți să-și vaccineze copiii ca să protejeze copilul meu nevaccinabil?

Știu, mi s-a explicat de mai multe ori cum stă treaba cu imunitatea de grup (care, între noi fie vorba, nu a funcționat foarte bine nici când rata vaccinurilor era mult mai ridicată decât în prezent). 

Totuși, vă rog din suflet, vaccinați-vă copiii pentru că așa vă simțiți în siguranță, pentru că sunteți convinși că vaccinurile le fac bine. Nu îi vaccinați ca să protejați copiii mei nevaccinabili. Eu am încredere în sistemul lor imunitar și fac tot posibilul să li-l întăresc prin alternative pe care le consider mai potrivite pentru ei. Nu ne faceți pe mine și pe copiii mei responsabili pentru deciziile voastre în privința vaccinării.

PE SCURT, DESPRE 3 IUNIE

Așa cum am spus, la Piatra Neamț lucrurile au curs foarte frumos din momentul în care am decis să facem ceva. Am lansat o idee pe un grup de părinți, o mama a răspuns prompt la apel și a rezolvat cu autorizația, am fost pusă în contact cu părinți care nu sunt din grupul nostru dar care s-au implicat trup și suflet și ne-au ajutat cu organizarea, chiar daca vor să rămână anonimi.

Sincer, știu că eu am fost cea mai vizibila, dar nu eu am făcut adevărata muncă. Eu doar am lansat o idee, am printat niște materiale, am împărțit fluturași pe stradă și am insistat să vină toți cei interesați. Partea cea mai grea au făcut-o ceilalți părinți și îi admir mult pentru asta.
Nu am fost extrem de mulți. Eu am numărat ceva mai mult de 50 de adulți, plus copii, dar eu zic ca a fost foarte bine.  Știu că în alte orașe, poate mai mari decât al nostru, lumea nu prea s-a mobilizat dar cred că a contat foarte mult și felul în care am mediatizat evenimentul.

Am avut noroc de persoane din oraș care au dat sfoară în țară, ne-au învățat cum să facem un comunicat de presă, eu am insistat pe internet, prin SMS-uri, am lipit afișe prin oraș etc. Dacă am fi anunțat doar pe Facebook, nu cred că aveam aceeași participare. Au venit persoane care nu au cont Facebook și nici nu prea intră pe net, dar s-au bucurat mult că au putut participa
A fost prezent domnul doctor Mircea Pușcașu de la Suceava, căruia îi mulțumesc din suflet că a acceptat invitația. Îmi pare rău că nu l-au putut asculta mai multe persoane. Doar pentru vorbele dumnealui și merita din plin efortul de a fi prezent acolo.
Am avut emoții că oamenii nu vor veni (se anunțaseră puțini pe Facebook și știam că e posibil să nu vină nici cei care au bifat că vin) și mă gândeam că nu va vrea nimeni să vorbească.
Am avut emoții degeaba. Lumea a venit. Oamenii au fost nerăbdători să vorbească, să-și povestească experiențele, să se facă văzuți și auziți. Legea aceasta ne privește pe toți, și copii și adulți, și provacciniști și antivacciniști.
Admirație maximă și pentru familia care a venit tocmai de la Iași pentru că nu se știa dacă în Iași se organizează ceva.
Copiii au împărțit materiale informative, s-au împărțit DVD-uri cu informații și filmările de la dezbaterile de la București.

Nu are rost să spun mai multe. Las fotografiile să vorbească.