'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


marți, 13 iunie 2017

DE CE-URI (RETORICE) DESPRE VACCINURI

Recunosc, nu prea m-am băgat în discuții, decât să arunc ici-acolo, câte o idee sau o ironie. Asta îmi asum. Când mi s-a umplut paharul, nu am jignit, nu am acuzat, am aruncat câte o ironie și atât.

Părerea mea pe tema vaccinurilor, vine din experiența proprie și a celor apropiați. Am studiat probleme pe care le cunosc personal (nu, nu m-am bazat niciodată pe cazurile mediatizate), am făcut legături, am căutat informații și am găsit confirmări.Sunt capabilă să gândesc singură și să fac conexiuni între informațiile obținute din diverse surse.

Așa cum am spus de nenumărate ori, nu am nimic cu cei care vaccinează. Dacă ei sunt convinși că așa își protejează copiii, să o facă. Totuși, când discuțiile pro-contra sunt între cunoscuți, îmi exprim și eu convingerile și le justific prin exemplul personal. Pentru că mi se pare normal să discutăm și să ne împărtășim experiențele chiar dacă nu avem aceleași păreri despre un subiect și fără să ținem morțiș ca partenerul de discuție să adopte punctul nostru de vedere.

Am, însă, 3 întrebări la care nimeni nu mi-a putut răspunde până acum:

1. DE CE se vaccinează copilul în primele ore de viață, fără a verifica dacă are vreo afecțiune ce ar putea fi agravată de vaccin?

Dincolo de problema mea de sănătate, pe care am descris-o de curând, am o prietenă al cărei copil s-a născut cu o afecțiune neidentificabilă decât la un examen mai amănunțit. Afecțiune care a fost agravată de vaccinul din maternitate, mama și copilul trebuind să fie transportați de urgență la un spital mai mare unde, din fericire, copilul a fost salvat. Asta după mai multe ore de coșmar în care nu s-a știut dacă bebelușul va trăi sau nu. 

De ce atâta grabă cu vaccinul ? De ce nu se mai așteaptă puțin pentru a ne asigura că, într-adevăr copilul e ok și pentru a evita astfel de situații?

2. DE CE atunci când spui că ai sau ai avut o problemă cauzată de vaccin absolut toți cei pro-vaccin întorc problema pe toate părțile și se simt datori să îți demonstreze că, de fapt, nu are nicio legătură cu vaccinul?

Se dă vina pe alimentație, pe frici induse de media, pe cine știe ce alte cauze, deși problema respectivă este descrisă foarte clar în prospectul vaccinului. Nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru efectele adverse din prospect (nu mai spun de cele care nu sunt menționate acolo). Nimeni dintre cei pro-vaccin cu care am vorbit nu recunoaște că da, unele persoane chiar pot suferi din cauza vaccinurilor. 

Da, oameni buni, persoana aceea 1 la 100.000 (sau orice altă statistică ar exista) chiar e reală și poate fi fix persoana cu care stați de vorbă).

3. DE CE ar trebui să țin cu îndârjire ca toți ceilalți să-și vaccineze copiii ca să protejeze copilul meu nevaccinabil?


Știu, mi s-a explicat de mai multe ori cum stă treaba cu imunitatea de grup (care, între noi fie vorba, nu a funcționat foarte bine nici când rata vaccinurilor era mult mai ridicată decât în prezent). 

Totuși, vă rog din suflet, vaccinați-vă copiii pentru că așa vă simțiți în siguranță, pentru că sunteți convinși că vaccinurile le fac bine. Nu îi vaccinați ca să protejați copiii mei nevaccinabili. Eu am încredere în sistemul lor imunitar și fac tot posibilul să li-l întăresc prin alternative pe care le consider mai potrivite pentru ei. Nu ne faceți pe mine și pe copiii mei responsabili pentru deciziile voastre în privința vaccinării.

3 comentarii:

Catalina spunea...

M-am bucurat sa citesc aceste randuri scrise cu bun simt , clar si curajos . Multa sanatate micutilor vostri si voua !

madi spunea...

Mulțumesc pentru apreciere.
Nu e vorba neapărat de curaj. Sunt nelămuriri pe care multă lume le are și de la care pornesc multe neînțelegeri care duc, de cele mai multe ori, la atitudini extremiste.
Înțeleg care este ideea imunității de grup și de ce se dorește (cel puțin la nivel teoretic) ca toată lumea să fie imunizată prin vaccinuri. În cadrul ăsta, însă, mă văd nevoită să iau partea celor care sunt sau ar putea fi nevaccinabili.
Voi mai scrie despre asta și voi încerca să mă refer strict la proiectul de lege.

Anonim spunea...

Am 40 de ani si am fost crescuta de bunici, acestia nu m-au vaccinat si pot spune ca in afara de bolile copilariei nu am avut absolut nicio problema medicala. Am 3 copii si m-am gandit mult daca sa-i vaccinez sau nu, dar eram mai tanara si am hotarat sa-i vaccinez. Intre timp m-am mai documentat si acum imi dau seama ca e cel mai bun lucru sa nu vaccinezi si spun asta analizandu-ma pe mine, o imunitate foarte buna.