'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


duminică, 27 martie 2011

BATAIA

Pana nu demult, cand David facea o boacana, mi se zicea ca-i mic, asta e, o sa creasca. Acum David are 2 ani si 5 luni. A intrat in perioada pe care multe dintre cartile si articolele de specialitate o definesc drept perioada afirmarii personalitatii, insotita de crize, de refuzuri etc. Nu ducem lipsa de ele, ca doar nu putem fi atipici. Solutiile pe care le primesc din partea celorlalti se centreaza de multe ori pe cate o palma bine plasata, o urecheala etc, care sa-i arate copilului care-i locul lui si sa-l lecuiasca de razvratiri. Ca altfel, nu-i asa, ajunge copilul cu probleme de comportament cand mai creste si da batai de cap adultilor care vor avea de-a face cu el. Degeaba spun ca am observat ca atunci cand ma port dur cu el nu fac decat sa-l agit mai tare, iar in agitatia asta el face si mai multe crize, si mai multe boacane. Degeaba spun cu convingere si cu exemple clare ca atunci cand imi pastrez calmul si-i explic cu rabdare, am mai multe rezultate pozitive cu el. Astea-s aiureli de mama exagerata, care nu stie sa-si tina copilul sub control. Dar zau ca stiu. Acum cateva zile, intr-un magazin, l-am convins sa lase pe raft o jucarie de care se agatase si pe care eu nu voiam s-o cumpar. In alta zi, desi initial refuzase categoric, a acceptat sa probeze si sa-i cumpar o caciulita mai subtire, in locul celei groase care ne-a fost prieten de nadejde toata iarna si la care el nu voia sa renunte. Iar exemple din astea mai am duium. E drept, nu-i generala treaba, isi mai face si el numarul uneori, imi mai pierd si eu rabdarea in unele cazuri si-l mai cert, dar alea sunt exceptiile, nu regula. In cadrul asta, n-am rezistat sa nu traduc un articol despre efectele bataii la copii. Raluca a pus linkul pe blogul ei, si, daca tot am vazut ca-i scurt, am zis ca n-o fi engleza mea asa proasta incat sa nu pot duce treaba pana la capat. Bine, nu-i un articol care sa dea pe toti pe spate, dar spune ceea ce observ si eu cu ochiul liber peste tot pe unde merg. Si poate faptul ca studiile respective sunt facute de straini si nu de o simpla mama din Romania are mai multa greutate in ochii celor care-s de parere ca “Bataia e rupta din Rai”. (la asta eu raspund mereu cu ceva de genul “Pai daca-i rupta, nu inseamna ca nu mai face parte din el?”) Va las artilocul mai jos. Traducerea nu-i perfecta, engleza mea are lipsuri, dar ideea e usor de inteles EFECTELE PE TERMEN LUNG ALE BATAII Se presupune ca ceea ce ar trebui sa faca parintii e sa-si disciplineze copiii – cele mai multe mame si cei mai multi tati n-au nici o problema in a fi de acord cu asta. Dar pedeapsa ar trebui sa includa bataia? Asa cum pot spune multi parinti, putine masuri de disciplinare opresc un copil din a se comporta inadecvat la fel de repede ca o palma sau doua peste fund. Dar intr-un studiu nou publicat in revista Pediatrics, Cercetatori de la Universitatea Tulane aduc dovezi clare ca raspunsul pe termen scurt al copiilor la bataie poate sa-i faca sa rabufneasca pe termen mai lung. Din aproape 2.500 tineri in studiu, cei care au fost loviti mai frecvent la varsta de 3 ani au fost mai agresivi la varsta de 5 ani. Studiul, condus de profesor Catherine Taylor, este primul care a cautat o serie de probleme care o privesc pe mama, cum ar fi depresia, consumul de alcool si droguri, abuzurile partenerului si chiar daca mama a luat in consideratie avortul in timp ce era insarcinata. Dupa ce a luat in calcul acesti factori – fiecare din ei putand contribui la agresiunea asupra copilului – bataia a ramas un puternic predictor al comportarii violente. “Sansele ca un copil sa fie mai agresiv la varsta de 5 ani au crescut cu 50% daca acesta a fost palmuit de mai mult de 2 ori in luna dinainte de a incepe studiul” spune says Taylor. (…)(fraza de al carui sens nu m-am prins) Printre mamele chestionate in 20 de orase, cand copiii lor aveau 3 si 5 ani, aproape jumatate (45.6%) au declarat ca nu si-au lovit copiii de 3 ani in luna anterioara, 27.9% au declarat ca i-au lovit o data sau de doua ori in acea luna iar 26.5%au declarat ca i-au lovit mai mult de doua ori. Dintre cei de 5 ani, copiii care au fost loviti, fata de cei care nu fusesera, erau mai sfidatori, cereau satisfacerea imediata a dorintelor si nevoilor, deveneau mai usor frustrati, aveau accese de furie şi accese de violenta fizica impotriva oamenilor sau animalelor Motivul pentru acest fapt, poate fi faptul ca bataia declanseaza comportamentul urat. Pedepsele corporale inspira teama, mai degraba decat intelegere. Chiar daca copiii isi opresc accesele de furie cand sunt batuti, asta nu inseamna ca inteleg de ce nu ar trebui sa se poarte asa cum au facut-o. Mai mult, bataia da un exemplu prost, invatand copiii ca un comportament agresiv este o solutie pentru problemele parintilor. “Exista in prezent multe date care pot sustine pe clinicieni cand isi exprima ingrijorarea fata de parinti, referitor la folosirea unor pedepse corporale” spune Dr. Jayne Singer, directorul programului pentru copii de la Children's Hospital Boston, care nu a fost implicata in studiul Tulane. Academia Americana de Pediatrie (AAP) este impotriva bataii, indiferent de circumstante. Bataia este o forma de pedeapsa care devine tot mai putin eficienta cu cat e mai des folosita si, conform AAP, face ca disciplinarea sa devina tot mai dificila pe masura ce creste copilul. In loc de bataie, AAP recomanda metoda Time-out care implica refuzul interactiunii, fie ea pozitiva sau negative, cu copilul, pentru o anumita perioada de timp. Aceste momente de tacere obliga copiii sa se calmeze si sa se gandeasca la emotiile lor, in loc sa le dea frau fara rezerve. In fond, scopul pedepsirii este de a face copiii sa inteleaga nu doar ca au facut ceva gresit dar si ce i-a motivat sa o faca. Sursa: http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1983895,00.html Am vrut sa scriu cu alineate, dar bloggerul nu m-a lasat si pace. O sa editez cand imi da voie

2 comentarii:

Raluca spunea...

Te pup, Madi! Felicitari pentru traducere!

Gratiela spunea...

iar raiul este iubirea, nu?
deci nu bataia este rupta din rai, ci copiii sunt din rai ! ;)