UITE MOSU'...NU E MOSU'...BA E MOSU'

Miercuri primesc aviz. Am primit un colet de la Arad. Eheee, imi zic, a sosit in sfarsit mosul blogosferic. Nerabdatoare, trimit sms lui Catalin sa se opreasca pe la posta. Zis si facut, se prezinta cu pachetul.
David, incantat nevoie mare, pur si simplu a imbratisat pachetul, probabil simtind ca cine-l trimisese pusese in el multe, multe ganduri bune.







Dupa ce momentul tandru trece, tati il ajuta pe David sa deschida pachetul





Sub ambalajul alb cu adresa de Arad, mai era un ambalaj maro caruia nu i-am dat nici o importanta. Am chiar filmulet cu David rupandu-l, dar se incarca prea greu ca sa-l pun.

De sub ambalajul maro a rasarit o cutie galbena si ... hopa! Asta nu-i mosu', asta e...



...mei tai-ul cu vulpita comandat de la SpurNatur. Mei tai-ul mult asteptat, lucrat de trei fete dragi: o fetita a aprobat vulpita, a doua (mama) l-a cusut si a treia fetita a stat cuminte in burtica pentru ca David sa poata primi cadoul (care, de fapt, e mai mult pentru mine) pana de Sarbatori.
Multumesc Raluca. Sunt foarte, foarte fericita!
Adevarul e ca nu era musai, musai sa imi comand un mei tai nou, Mai mergea cel vechi, chiar daca ma cam daia la umeri. Am vrut insa neaparat ceva facut de Raluca iar vulpita strengarita a aparut la fix.

Joi... am mai primit un aviz. De data asta pentru un colet primit din strainatate. Eheee, acum chiar ca e mosu'. Am trimis iar sms, Catalin s-a prezentat cu pachetul. Sosise tocmai din Belgia

L-a ajutat din nou pe David sa deschida pachetul


David a ripostat ca vrea sa deschida singur





In cutie am gasit urmatoarele:



Doua felicitari: una cu o fetita superba care ne ura, in franceza, Craciun fericit, a doua sub forma de inimioara, cu stelute, pictata de fetita cea frumoasa, special pentru David.

Siiiiiii..... piesa de rezistenta.....









Un avion rosu rosu care nu stiu cui a placut mai mult: lui David sau noua :))

Nu luati in seama aparenta figura apatica a lui David. Asa e el mereu cand da de lucruri noi. Le studiaza aparent fara interes dar, cand acestea fac parte din peisajul de zi cu zi, le ia la joaca frecvent. Deja avionul a trecut cu brio de primele curse contra masinilor :))
Multumim Sofia. Ne vom gandi la tine de fiecare data cand ne vom juca. Ne vom imagina ca venim la tine in zbor.

CINE MA AJUTA LA TREBURI

RUGACIUNE PENTRU MIHNEA

Am citit povestea si m-am infiorat.
Nu pot sau nu vreau sa-mi imaginez cum m-as simti intr-o astfel de situatie. Mintea mea refuza sa creada ca asa ceva este posibil.
Cititi si dati mai departe. Si spuneti o rugaciune pentru Mihnea. Nu costa nimic.

COMUNICAREA ELIMINARII – DUPA 6 LUNI

Eu:

Am inceput oarecum in forta. Fiind vara l-am lasat mai tot timpul cu fundul gol sau cu chilotei normali.

Am spalat ambele covoare de 2 ori vara trecuta. Ulterior unul l-am eliminat si l-am inlocuit cu doua covorase din bambus. Al doilea covor, initial eliminat si el, a fost readus in camera pe moitiv de iarna si podea rece.

Am spalat zilnic chilotei, pantalonasi, lenjerii. Initial la masina, apoi la mana cand se faceau aluzii la consumul de curent, apoi din nou la masina cand a inceput sa-mi pese prea putin de consumul de curent. In timp, dupa ce am testat mai multe variante, ocazional mai strecor in chilotel un scutecel de finet, ca sa nu mai curga totul pe covor si am cumparat de la nandu si greenbaby cateva perechi de chilotei training pentru plimbari si noptile cu accidente (urmeaza o postare si despre produsele cumparate de la greenbaby – momentan spun doar ca sunt super, super incantata)

David:

Cand am inceput, mi-am dat seama ca el, de fapt, habar nu avea ce se intampla cand elimina. Senzatia o avea, dar n-o putea lega de un rezultat final. Ma amuza teribil curiozitatea cu care privea ce se intampla de fapt in timpul eliminarii

A fost ceva nou pentru el. In timp a invatat la ce foloseste olita si chiar de la inceput avea momente cand imi arata clar spre olita inainte de eliminari. Nu mereu, dar faptul ca se intampla uneori, a fost o mare incurajare pentru mine.

Acum are zile cand elimina foarte des, zile cand trec si cate 3 ore fara eliminari.

Olita nu are un rol fix. Uneori e doar jucarie, palarie, recipient de depozitare a jucariilor mici pe care David se amuza sa le adune in ea pentru ca apoi sa le imprastie iar. Ba chiar l-am surprins uneori ca freca pe jos cu o carpa sau o bucata de hartie mototolita si apoi le punea in olita. Imita ceea ce vazuse la mine cand stergeam podeaua.

Uneori imi aduce chiar el olita, alteori doar se agita, alteori doar se indreapta spre ea si se uita la mine, alteori uita cu totul sa anunte si il gasesc cu pantalonii uzi. Accidente sunt, dar au intrat in normal deja, nici nu le mai contabilizez. Avand, insa, in vedere faptul ca nu mai este nevoie sa spal rufe zilnic, trag concluzia ca s-au rarit considerabil accidentele (hainele ude le pun intr-un lighean cu apa si detergent si stau cuminti acolo pana se strang macar de o jumatate de masina – asta ca sa raspund intrebarilor despre miros, pe care le primesc frecvent).

Noaptea aproape ca nu mai elimina. Daca a baut multa apa in timpul zilei, e posibil sa faca un pipi pe la miezul noptii, dar de cele mai multe ori face abia dimineata, cand se trezeste.

Avem experiente pozitive si din plimbari si vizite. A acceptat sa elimine cam in toate baile amicilor iar cand au fost accidente, chiloteiii training ne-au fost de ajutor.

Urmarind un pic evolutia lui, tind sa cred ca in urmatoarele 6 luni deja accidentele se vor rari considerabil. Deja comunicam bine, intelege ce-i spun si de multe ori face ce-l rog, asa ca am motive sa cred ca ne vom intelege si pe planul asta. Oricum se zice ca de la 18 luni copiii incep sa aiba controlul sfincterlor (desi am motive sa ma indoiesc ca se intampla asa de tarziu) asa ca va fi tot mai usor.

Sunt multumita. Imi pare chiar rau ca n-am inceput mai devreme. Probabil ar fi fost mai usor cu el mai “static”.

Multi ma intreaba de ce “atata chin”, la ce bun cand pampersul e la indemana. Motivele mele principale nu sunt plauzibile pentru toata lumea, dar sunt cele care m-au ajutat sa trec peste momentele de “oare de ce m-am apucat de asta?”

- copiii anunta inca de la inceput. Nu ma mai poate convinge nimeni ca nu e adevarat. Anunta plangand sau stambandu-se, trezindu-se din somn cu o expresie disperata pe fata (David si acum face asa cand senzatia de vezica plina ii deranjeaza somnul – dupa ce face pipi, adoarme din nou, ceea ce nu se intampla atunci cand il lasam sa faca in pampers).E adevarat, n-au controlul sfincterelor, insa senzatia o au si o semnaleaza. Pana spre 6 luni cand, vazand ca nu-i baga nimeni in seama la capitolul asta, pierd reflexul de a anunta si iau de bun faptul ca trebuie sa faca in pampers

- cazurile de infectie urinara sunt mai frecvente la copiii cu pampers. Cand eram mica am umblat ani de zile prin spitale din cauza infectiei urinare. Chiar daca riscurile sunt putine sa faca aceasta boala, am preferat sa le evit

- dermatita de scutec – am trecut prin ea inainte de EC si nu ne mai dorim asa ceva

- despre argumentul financiar nici n-are rost sa mai vorbesc. La al doilea copil, chiar daca nu voi mai avea rabdare pentru EC (desi ma indoiesc) voi trece pe scutece refolosibile. Investitia e mare la inceput, dar nu se compara cu cheltuielile pentru scutecele de unica folosinta.

- nu ultimul a fost argumentul ecologic: se zice ca dintr-un copac matur se fac 500 scutece de unica folosinta. La ritmul in care le foloseam noi ar fi trebuit cam 3 copaci pe fiecare an de purtat scutece de unica folosinta. Statisticile vorbesc de minim 10, dar mie n-mi ies asa socotelile. Dar tot iese un numar enorm cand te gandesti cate scutece de unica folosinta se folosesc zilnic in toata lumea.

Un link frumos, care cuprinde si alte argumente este acesta: http://www.nappyfree.com.au/

A PLECAT MOSU'

L-am facut, nu mi-a placut, am schimbat tiparul, l-am facut din nou, iar nu mi-a placut, am trecut la alt proiect si, intr-un final, varianta cea mai simpla s-a dovedit si cea mai simpatica.
Gata, a plecat mosu' si de la noi. Un cadou mic, dar lucrat cu drag, pentru un copilas pe care-l urmarim de ceva timp pe blog. Nu spun mai multe ca ma dau de gol.

AJUTOR PENTRU BRISH SI LU

Printre mamicile dragi cunoscute pe forumuri se numara si Lore, mama devotata a doi copii superbi, Thea si Lucas.
De o luna, Lucas, care are aproximativ aceeasi varsta cu David, este tare bolnav. Febra, diaree, convulsii, doua internari, personal medical si conditii spitalicesti de care nimeni n-ar trebui sa aiba parte.
Preiau aici mesajul care circula pe forumuri pentru a-i ajuta. Orice suma le poate fi de folos.
Daca nu puteti ajuta financiar, opriti-va cateva clipe din ce faceti si rostiti o rugaciune pentru ei. Sau, daca sunteti din Alba si aveti drum in zona spitalului, opriti-va pe la ei si oferiti-i lui Lucas o jucarie. Din cate am inteles, nu are decat una.

Sunt convinsa ca toata lumea de pe acest forum o cunoaste pe Brishtara, mai ales cei care au avut nevoie de ajutor o cunosc, pentru ca ea a fost mereu printre primii de pe acest forum care s-au oferit sa ajute pe oricine a avut nevoie.
Acum din pacate este ea cea care are nevoie de ajutor deoarece: acum o luna Lucas a inceput sa faca febra din ce in ce mai mare si diaree puternica. La inceput s-a presupus ca este o raceala si l-au tratat homeopat timp de doua saptamani. In seara celei de a paisprezecea zi Lucas a facut un atac de convulsii febrile si au ajuns la spital la Sighisoara de urgenta. Acolo au stat o saptamana timp in care li s au dat niste diagnostice diferite gen otita sau angina si dupa administrarea obisnuitului antibiotic au fost trimisi acasa. Dupa o saptamana acasa febra nu a cedat, diareea a reaparut si ei au ajuns din nou la spital, de data aceasta in Alba. Unde sunt si la ora actuala fara un diagnostic clar. Doar ca i au gasit multe bacterii in sange si i-au schimbat antibioticul. In spital nu au nici un fel de medicament. Brishtara trebuie sa cumpere tot. Asistentele asteapta si ele obolul pentru orice. Pentru investigatii amanuntite iar le trebuie bani.
Data fiind situatia Brishtara vrea sa mearga cu Lucas la un spital din Timisoara la un medic cunoscut de la care spera niste raspunsuri. Insa nu mai au bani, nici macar de deplasare. Ultima luna i a epuizat financiar si psihic.

Eu rog pe oricine poate sa-l ajute pe Lucas sa o faca.
Orice suma este bine-venita.

Va multumim din suflet.


Banii se pot depune aici direct in contul Loredanei:
Loredana Fagadar
Banca BRD - Sucursala Orastie
RO65BRDE220SV40650752200

ARTCESORII HANDMADE

Pe Gratiela am cunoscut-o intr-un club virtual de gravidute. Am devenit mamici la aproximativ o luna distanta si am continuat sa comunicam, sa vorbim despre copiii nostri minunati si nu numai.

Stiam vag ca e artist plastic insa n-am bagat prea mult in seama acest detaliu. Pana cand si-a deschis blogul si am fost extrem de placut impresionata de frumusetile ce ies din mainile ei.

O parte dintre voi stiti deja blogul, vi l-am recomandat atunci cand s-a deschis, poate chiar ati comandat cate ceva.

Am admirat mult fiecare colectie, mi-a ramas sufletul la artcesoriile acestea:















































Dar am ales, intr-un final setul acesta.















Il voi purta cu bucurie, de fiecare data cand voi avea ocazia.


Am aflat azi ca mai urmeaza o serie de colectii, care de care mai frumoasa. Asa ca nu pierdeti din vedere artcesoriile, mai ales ca se apropie perioada cadourilor.