'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


sâmbătă, 24 decembrie 2016

ÎN CĂUTAREA CADOURILOR

Cum să fac? Cum să fac? Cum să strecor cadourile sub brad cu copilul nerăbdător dormind iepurește în aceeași cameră?

Asta a fost întrebarea care m-a preocupat în ultimele zile. Am evaluat mai multe variante, dar niciuna nu mi se părea bună. 

Am trecut cam ușor peste ideea de a pune cadourile sub brad înainte de a pleca la colindat, când el mă aștepta afară, așa cum făcea mama când eram noi mici.
Rău am făcut. Am vrut eu să le primească dimineață, dar nu am luat în considerare că va dormi prost, cu multe treziri, preocupat de sosirea Moșului. Anul viitor încercăm varianta asta.

Aseară, în timp ce el dormea, mi-a venit, însă, ideea salvatoare. Tot îi place lui Jack și pirații din Țara de Nicăieri, ce-ar fi să las eu cadourile acolo unde sunt și să-l pun să le caute?

În doi timpi și trei mișcări, am încropit o scrisoare și patru indicii, le-am pus la locurile și aam adormit, liniștită că rezolvasem problema.

Când s-a trezit, înainte de a se speria foarte tare că nu găsește decât o cutiuți minusculă  sub brad, i-am spus să citească scrisoarea de la Moș, să vadă ce surpriză i-a pregătit. 

I-a revenit culoarea în obraji când s-a lămurit că pachețelul mic era doar o parte din cadou și a pornit entuziasmat în căutarea indiciilor.

Primul indiciu l-a trimis în cel mai friguros loc din casă. A crezut că e pe balcon, Nu era. După ce s-a gândit un pic, și-a dat seama că indiciul era în frigider.

- Îmi place Moșul ăsta, e tare comic. Parcă suntem în căutarea unei comori.

Al doilea indiciu l-a trimis în locul care îl ajută să fie mereu curat. Și-a dat seama repede că este vorba despre cadă.

Al treilea indiciu l-a pus un pic în încurcătură. Cel mai călduros loc din casă credea că e caloriferul, dar, până la urmă, și-a dat seama că e vorba despre cuptor.

Ei bine, al patrulea indiciu, a fost cel mai greu. Cadourile, spunea bilețelul, se aflau în spatele unui brad colorat, învelit în pături groase.

Măi să fie, complicat indiciu. A trecut în revistă toți brazii pe care-i aveam: cel împodobit, cel de advent, cel de carton, nu-și dădea seama și pace. După un scurt joc de cald-rece, a înțeles că indiciul se referea la bradul desenat și lipit pe ușa de la șifonier.  Era mare cât el, dar, căutând alt tip de brad, nu-l luase în seamă.

Și, astfel, căutarea s-a încheiat. A găsit celelalte pachețele (mai multe cutiuțe care făceau parte din același joc) și a declarat că s-a distrat grozav căutându-le.

Mulțumim, Moșule, te așteptăm și anul viitor.


Niciun comentariu: